O stângistă radicală, pe punctul de a deveni prim-ministra Lituaniei. Asupra ei planează controverse privind modul în care vede relaționarea cu Rusia

Parlamentul din Lituania a aprobat pe 26 august numirea în funcția de prim-ministră a Ingai Ruginenė, reprezentantă a Partidului Social Democrat, care a fost anterior ministră a Protecției Sociale și Muncii și care este acuzată că este pro-rusă și are vederi ferme de stânga.    

Înainte de a intra în parlament, Ruginenė a condus timp de aproximativ șapte ani Confederația lituaniană a sindicatelor, care reunește peste 50.000 de persoane.

Numirea ei vine după ce fostul premier Gintautas Palutskas a demisionat, fiind acuzat de corupție și suspectat de îmbogățire ilicită, deoarece o companie legată de el a primit bani de la o bancă de stat care sprijină noile întreprinderi. La început, Palutskas a negat acuzațiile, apoi a plecat în vacanță cu formularea "trebuie să am grijă de albine", iar în cele din urmă și-a anunțat demisia din funcție.  

Partidul social-democrat aflat la putere a nominalizat-o imediat pe Inga Ruginenė pentru a-l înlocui pe Palutskas, deși aceasta este relativ nouă în politică.  

Un analist politic lituanian, Vladimiras Laučius, a declarat că "ea este cu adevărat de stânga în convingerile sale, în viziunea sa politică". "Și, apropo, acest lucru nu s-a mai întâmplat de mulți ani în Partidul Social Democrat, ca un politician cu adevărat de stânga, un social-democrat prin convingere, să devină prim-ministru", a continuat analistul politic. 

"Nu este un secret - eu reprezint o direcție politică de stânga și cred că sectorul public trebuie să devină mai puternic și să fie mai mult în mâinile statului", a declarat Ruginienė într-un interviu acordat joi postului de radio Žinių Radijas. (sursa: AICI)

Vladimiras Laučius spune că Inga Ruginenė acordă prioritate drepturilor lucrătorilor obișnuiți și favorizează un nivel progresiv al impozitelor, insistând asupra faptului că statul ar trebui să ia mai mulți bani de cei mai avuți. În calitate de ministru al securității sociale, ea a introdus o reformă care permite rezidenților să își retragă economiile din fondul de pensii obligatorii din pilonul al doilea chiar înainte de sfârșitul vieții profesionale, o măsură care a fost criticată de băncile locale, FMI și Comisia Europeană.

Ea este și în favoarea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex, având astfel o opinie pe care mulți nu o susțin în Lituania catolică. De asemenea, susține activ legea care ar permite femeilor să își întrerupă sarcina pe cheltuiala statului.  

Inga Ruginenė a declarat că este în favoarea dreptului minorităților naționale de a-și dezvolta limba și cultura și nu crede că este necesar să se închidă școlile de stat în limbă rusă.  

O parte a opoziției și analiștii politici de dreapta o acuză deschis că este pro-rusă și pentru că, printre altele, s-a autointitulat "copil sovietic" într-un interviu. De asemenea, a recunoscut că în 2015 și 2018 a călătorit în Rusia, unde are mai multe rude. Deși nu este interzis prin lege, adversarii lui Ruginenė subliniază aspectul moral al unor astfel de acțiuni. 

"Niciun lituanian cu mai mult sau mai puțin bun simț nu și-a spus copil sovietic", a subliniat observatorul politic Rimvydas Valatka.  

Ruginene și-a declarat și simpatia pentru palestinienii din Gaza. 

"Vreau să spun un lucru cu toată responsabilitatea: trebuie să oferim ajutor umanitar civililor din orice zonă de conflict. Fie că este vorba de Palestina sau de o altă țară aflată într-o zonă de război, acest lucru trebuie să îl oferim", a subliniat ea într-un interviu.  

Dar Inga Ruginenė a declarat răspicat că sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia și că va face acest lucru până la victorie. După începerea invaziei ruse, în 2022, ea a vizitat Ucraina de mai multe ori în calitate de ministru lituanian al protecției sociale și a spus că are o legătură specială cu ucrainenii. Rudele sale materne sunt din Donbas, iar în copilărie și-ar fi petrecut toate verile în Ucraina.

Acum Ruginene va trebui să prezinte parlamentului un cabinet de miniștri alcătuit și aprobat de președinte în termen de cel mult 15 zile de la numirea sa, precum și să prezinte parlamentului programul noului guvern. (sursa: AICI)