VIDEO. O întrebare excepțională și un răspuns pe măsură: „De ce îl plâng convulsiv securiștii, impostorii și profitorii pe Ion Iliescu? Pentru că i-a salvat de la ceea ce părea iminent: judecata adevărată a poporului pe care l-au torturat 45 de ani” / USR, lăudat pentru decizia fermă de a nu participa la funeraliile bătrânului criminal


VIDEO. O întrebare excepțională și un răspuns pe măsură: „De ce îl plâng convulsiv securiștii, impostorii și profitorii pe Ion Iliescu? Pentru că i-a salvat de la ceea ce părea iminent: judecata adevărată a poporului pe care l-au torturat 45 de ani” / USR, lăudat pentru decizia fermă de a nu participa la funeraliile bătrânului criminal

„Hotărârea USR de a nu participa la funeraliile lui Iliescu plasează partidul în matca anticomunistă, așa cum a fost ea croită de Proclamația de la Timișoara.  Nu-i o întâmplare: șeful partidului e primarul orașului unde a început Revoluția și unde a și fost redactată Proclamația”, a comentat profesorul Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, într-o postare pe Facebook. 

Context. USR este singura formațiune politică care s-a poziționat fără umbre în privința felului în care ar trebui tratate funeraliile fostului președinte Ion Iliescu, decedat marți 5 august, la vârsta de 95 de ani, precizând că „a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului. Reprezentanții USR nu vor participa la funeralii” (mesaj transmis de Dominic Fritz, liderul interimar al USR). Decizia USR are legătură, firește, cu faptele criminale de care era acuzat, justificat, fostul comunist (la Revoluție și Mineriadă). 

Premierul Ilie Bolojan, ministrul de Interne Cătălin Predoiu și mai mulți miniștri din partea PSD au mers miercuri la Palatul Cotroceni pentru a-i aduce un ultim omagiu celui care a confiscat Revoluția din decembrie 1989, lăsând în urmă mii de victime, morți și răniți, pentru a se instala în fruntea statului, cu sprijinul armatei, Securității și a propagandei de tip bolșevic (care a intoxicat adesea societatea până în pragul isteriei colective), devenind apoi autorul principal al dureroasei tranziții de la comunism la o formă de democrație denumită cinic „originală”. 

În fapt, președinția sa, care s-a repetat în 2000, în complicitate cu forțele de bază ale fostului regim, au determinat cel mai dureros fenomen al ultimelor trei decenii: corupția generalizată (ai cărui mari profitori au fost mai ales politicienii FSN/PDSR/PSD, cum s-a numit fostul PCR de-a lungul timpului, și afaceriștii sistemului, adică foști securiști care, grație ocupației lor de dinainte de decembrie 1989, dețineau informații unice despre resursele valoroase ale Românii, mulți dintre ei având și cunoștințe solide în ce privește economia de piață). 

Interesant e că, alături de impostorii PSD, cei care plâng cel mai tare moartea lui Ion Iliescu sunt propagandiștii suveraniști, cei care au infestat mințile oamenilor cu ideea că salvatorul nației, alesul, deținătorul secretului prosperității economice a României ar fi Călin Georgescu (în realitate, tot un om al sistemului ca și Ion Iliescu).  Detalii mai jos.

De asemenea, actualii lideri ai PSD (de facto și din umbră) au trecut și ei, în grup organizat, pe la catafalcul criminalului fără de care nu ar fi ajuns niciodată în fruntea României (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Marian Neacșu, foto jos/captură TVR).

 

Jurnalistul Paul Palencsar a suprins foarte corect, într-o postare pe Facebook, ceea ce a numit, pe bună dreptate, „operațiunea de spălare a cadavrului moral al lui Ion Iliescu”  „în plină desfășurare”: „Securiștii, profitorii și marii corupți postdecembriști își plâng născătorul, care nu e criminal genocidar, ci lider vizionar. Varsă lacrimi de crocodil pentru cel fără de care erau azi niște iluștri necunoscuți, într-o garsonieră din Berceni sau la cules de căpșuni în Spania. Dar a venit Iliescu și i-a făcut stăpâni de sclavi. Le-a dat pe mână putere și resurse.  

În loc să sfârșească la pușcărie, torționarii lui Ceaușescu au umplut Parlamentul, Guvernul, Justiția. Totul, din grija milostivă a tătucului pe care azi îl plâng. Ăsta i-a făcut oameni, iar pe noi, nenorociți pe viață. De aceea lamentările de genul: despre morți numai de bine, ce a fost a fost sau să iertăm, tovarăși. 

Ciolacu (da, chiar ăla care a furat Fondul de rezervă) laudă înălțimea moștenirii lui Ion Iliescu, pe care-l numește om al dialogului în societate. Corect, mai ales când a chemat minerii, să dialogheze în locul lui cu românii care-l acuzau că a furat Revoluția. A ieșit un dialog cu bastoane, morți și răniți, plus o Românie izolată de lumea civilizată. 

Piedone (da, chiar ăla cu Colectivul) a dus o coroană la poarta lui Iliescu. Spune că toți îi datorăm călăului Revoluției fericirea de a trăi în România asta. Nu, nu toți, doar cei pe care Iliescu i-a mufat la butoane. Pentru restul, România e un blestem de care au fugit la celălalt capăt al pământului.  

Pentru Adrian Năstase, Iliescu e omul care a generat consens. Și morți, și răniți, și neocomunism, și un popor captiv securiștilor. Dar asta nu ne mai spune vlăstarul lui nea Ilici. 

De ce îl plâng convulsiv securiștii, impostorii și profitorii pe Ion Iliescu? Pentru că i-a salvat de la ceea ce părea iminent: judecata adevărată a poporului pe care l-au torturat 45 de ani. Asta venea peste ei, dacă Revoluția câștiga. În decembrie 1989, se și vedeau linșați pe străzi de mulțimi furioase sau putrezind în pușcării. Dar a venit Iliescu, care le-a spus că nu e cazul. Își vor păstra privilegiile, ba chiar vor primi altele noi. Cu condiția să-l sprijine. Și l-au sprijinit.  

Așa s-a născut România lui Ciolacu, Piedone și Năstase. A lui Grindeanu și Dragnea. O Românie a eternei nedreptăți, umilințe și imposturi, parazitată până la os de fosta Securitate a lui Ceaușescu, reciclată de cel care nu ne-a lăsat să ne judecăm torționarii. Să aflăm cine și de ce ne-a ținut 45 de ani în teroare, dictatură și mizerie. ” 

Menționăm și noi în acest context o parte din cortegiul mortuar care deplânge agresiv moartea lui Ion Iliescu, încercând să acrediteze ideea că acestui bolșevic cu sânge rece i-am datora intrarea în NATO și UE și multe alte realizări mărețe: Sorina Ruxandra Matei (angajată pe la Aleph News, o entitate media finanțată de Adrian Sârbu, acuzat în dosarul Mineriadei de infracțiuni imprescriptibile (contra umanității), Marius Tucă, fostul angajat al securistului Dan Voiculescu, Gândul, publicație deținută de Radu Budeanu, condamnat la închisoare cu suspendare după o înțelegere cu DNA în dosarul mitei de 3,8 milioane de dolari pentru Elena Udrea (din partea afaceristului multimilionar trăitor prin Elveția Bogdan Buzăianu pentru a păstra o serie de contracte păguboase cu Hidroelectrica), Robert Turcescu, angajat la Metropola TV, televiziunea primarului Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea.  

 

 

 

 

 

 

 

„Este o minciuna odioasa ca Iliescu ne-a băgat in NATO și UE. In primul rând - nu avea încotro URSS dispăruse Rusia era in faliment noi la fel nici bani de o felie de pâine pe zi nu mai aveam. De asta au semnat toți disperați marea declarație de la Snagov

În al doilea rând - negocierea pentru NATO și UE a fost făcută de guvernul CDR și de Emil Constantinescu în care vestul aveau încredere. Ei ne-au băgat în UE - constantinescu Coposu regele și mulți alții care erau pro-vestici. Nu bolșevicul.

Iliescu a blocat evoluția spre vest prin mineriada, la ordinele Moscovei. A semnat deal de vasalitate eternă cu URSS (noroc ca URSS a dispărut). A refuzat unirea cu Republica Moldova deși atunci se putea, la ordinul Moscovei.

S-a prins la final - când totul a eșuat catastrofic și Rusia s-a prăbușit, ca nu se poate decât spre vest. DAR - a făcut totul să fie un sistem cvasi-mafiot în interior, să nu avem autostrăzi și să vindem petrolul la OMV adică la ruși. Asta a fost deal-ul. Asta a asigurat el către frații lui ruși (care îl recrutaseră pe tatăl lui înainte de a-l lua și pe el sub oblăduire).

În rest - să știe cei de atunci din jurul lui - ca istoria aia adevărată nu poate fi ascunsă. Și adevărul va fi spus în toate școlile din țara asta peste nu știu 5, 10, 50 de ani. Dar va fi spus și va rămâne”, a comentat și Andrei Caramitru într-o postare pe Facebook.

Postăm mai jos interviul acordat de Ion Iliescu pentru Digi24 în urmă cu aproximativ 11 ani mai ales că întrebările adresate de Elena Vijulie sunt foarte pertinente, iar felul în care se apără Ion Iliescu este total neconvingător: 



 

 

 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.