"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Marius Vasiliu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), afirmă explicit, fără eufemisme care ar putea induce în eroare, de ce au pierdut autostrăzile din Moldova finanțarea PNRR: „a fost fraudă!” (prin manevrarea licitațiilor, n.red.).
Vasiliu detaliază pe larg și foarte pe înțeles cum au operat reprezentanții statului român pentru ca licitațiile să fie câștigate de „cine trebuie”.
„Ce nu spun pe șleau nici CE nici Pîslaru? Că e fraudă. Deja vu sau modus operandi?
Motivul pentru care Comisia Europeană taie finanțarea din cauza unor achiziții la autostrăzi este identic cu cel pentru care anul trecut, în octombrie anunța că taie finanțarea PNRR pentru Metroul de la Cluj.
Acum Ministerul Transporturilor încearcă să acopere problema, cu un amalgam de informații, unele corecte, și bagatelizând problema principală.
La fel ca Boc, noul ministrul al Transporturilor invocă „anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.
Nu e vorba despre nicio necorelare! Licitația a încălcat legea. Atât de grav încât Comisia să nu mai dea niciun euro din miliardele prevăzute pentru contractele în cauză”, explică Vasiliu într-un text publicat pe platforma comunitatealiberală.ro.
„Procedurile de achiziție se publică în – Sistemul Informatic Centralizat de Achiziții Publice – SICAP.
Când ai o licitație care trece de pragul valoric (peste 5 milioane de euro la lucrări) procedura se publică automat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE, să vadă toate firmele din Europa și nu numai.
Dacă faci o modificare substanțială la procedura care s-a publicat inițial, aceasta trebuie pusă într-un anumit formular în aplicația electronică care se numește anunț de tip erată; care se duce tot automat în JOUE.
Și atunci ce s-a întâmplat? A fost vorba de o eroare a softului?
Nici vorbă. Deși ministrul Transporturilor cam asta vrea să dea de înțeles.
Și de ce nu s-a trimis automat?
Pentru că asta se întâmplă doar dacă încarci informația acolo unde trebuie. Dacă nu o încarci acolo, atunci informația nu mai ajunge la toți ofertanții interesați sau ajunge prea târziu.
De ce ar fi făcut asta? Adică nu există metode mai subtile să faci să ajungă contractul la firma preferată?
La nivelul ăsta de interes, unul foarte mare, este foarte greu să “rezolvi” participarea din criteriile de calificare care țin de experiență, capacitate financiară, capacitate tehnică (oameni și utilaje). Prin urmare, rămân la îndemână metode din astea care par grosolane. Și speranța că nu se prind “aia”. Sau dacă se prind, se rezolvă cumva.
Adică ăia de la CNAIR au încărcat în SICAP informația în formularul greșit – ca o simplă clarificare, nu ca un anunț de tip erată – astfel că nu avea cum să fie trimisă și în JOUE. Iar cei de la CE zic că nu putea fi doar o greșeală neintenționată, ci din contră, a fost cu intenție. În felul acesta, s-au asigurat că modificarea asta ajunge la cât mai puțină lume, iar șansele ca doar anume ofertant să liciteze au fost securizate într-o mare măsură.
Dar dacă CE nu a zis nimic de fraudă și nici nu a sesizat EPPO, pe ce mă bazez?
Potrivit Regulamentului european al PNRR, Comisia taie banii doar în patru situații considerate foarte grave – este vorba despre fapte cu intenție (adică fraudă, corupție, conflict de interese sau dublă finanțare) și nu despre simple nereguli. Altfel, dacă era doar o “necorelare” cum zic Transporturile, atunci ar fi cerut autorităților naționale să aplice regulile stabilite potrivit legislației naționale – o amendă între minimum 5000 de lei și maxim 30.000 lei.
Iar dacă e fraudă, nici ce zice Ministerul Transporturilor în comunicat cu privire la faptul că aceste proiecte vor fi preluate în alte finanțări tot din fonduri europene, nu stă în picioare. Cum ne-am putea imagina că odată scos un contract de la finanțare dintr-un program european, va fi acceptat într-un alt program european?
Dacă e fraudă, de ce Comisia nu a sesizat EPPO?
Proceduri care țin de traseul banilor. Pentru că nu e vorba despre bani plătiți ci despre bani care încă nu au fost transferați în conturile României. Și atunci pentru CE rămâne doar o chestiune națională.
Într-o țară normală DNA s-ar sesiza imediat. La fel tcum trebuia s-o facă și la Metroul de la Cluj. Însă Voineag, când nu e ocupat de imobiliare, se ocupă de cariera fetei șoferului.” Sursa: Comunitatea Liberală
Asociația Pro Infrastructură: „din rațiuni electorale, Ciolacu, Grindeanu și Boloș au tăcut mâlc și au băgat adânc mizeria sub preș care a explodat”
Precizările Asociației Pro Infrastructură - organizație nonprofit care urmărește și promovează dezvoltarea infrastructurii în România, criticând uneori sever lentoarea cu care se derulează anumite proiecte –cu privire la situația dramatică a pierderii finanțării prin PNRR pentru mai multe autostrăzi:
„Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a comunicat ieri (marți, n.red.) că investiții de vreo 6,3 miliarde € pierd trenul PNRR. Toată lumea a sărit ca arsă pe autostrăzi dar calea ferată suferă chiar mai mult. Despre ea, într-un episod dedicat.
Autostrăzile care ies din PNRR sunt: A3 Nădășelu-Poarta Sălajului, A7 Ploiești-Buzău-Focșani și ambele capete ale A8 dinspre Târgu Mureș, respectiv Târgu Neamț. De fapt, rămân doar ciotul A1 Holdea-Margina și cei 173 kilometri ai A7 dintre Focșani și Pașcani.
Motivul? Unul dublu: autoritățile române nu au respectat legislația europeană în materie de achiziții publice la licitațiile loturilor care ies din PNRR și/sau acestea sunt într-un stadiu de implementare care nu permite finalizarea lor în termenul PNRR, august 2026.
Vinovații? Mai întâi, responsabilii CNAIR și ai SEAP care au dat de gard cu licitațiile. Comisia Europeană a zis încă din august 2024 că nu ne mai dă banii pentru aceste tronsoane. Dar din rațiuni electorale, Ciolacu, Grindeanu și Boloș au tăcut mâlc și au băgat adânc mizeria sub preș care a explodat ieri. Dacă luau măsurile corecte la timp, acum eram mult mai avansați cu șantierele care nu au problemele pe achiziții publice.
Din fericire, Comisia Europeană este de acord să mute banii de la tronsoanele cu probleme la licitații care ies către cele care rămân, prin creșterea procentului acoperit prin PNRR în total valoare proiect de la 29-42% până spre 100%, astfel încât să nu fie pierduți banii. Doar că ne lovim de cealaltă bubă: progresul fizic, fiindcă autostrăzile trebuie terminate (până) în august 2026.
Cu excepția primelor două loturi de la nord de Focșani, care sunt pe la 55% stadiu în teren, celelalte 4 sectoare ale A7 până la Pașcani sunt la 33%, cu indulgență. Și mai rău stă A1 Margina-Holdea, vreo 20%. Toate sunt executate de UMB (compania omului de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu. Acesta a solicitat, în luna mai, rezilierea unuia dintre cele mai scumpe contract de autostradă cu statul român - 1,2 miliarde de euro – detalii AICI).
Cele 6 loturi ale A7 Focșani-Pașcani trebuiau să fie toate gata în noiembrie 2025, contractual. Cei de la UMB pot da drumul la trafic secvențial pe bucăți, începând cu finalul acestui an și pot ajunge la Pașcani (până) în septembrie 2026 dacă își concentrează la maxim forțele aici. Le va fi foarte greu, dar nu imposibil.
Pe ciotul rămas din A1 între Holdea și Margina abia în luna iunie s-a început săpătura pe tunelul mare de 1,9 km. Așa cum vă spunem de ani de zile, nu sunt șanse să fie gata în termenul PNRR. Soluția ar fi ca oficialii Comisiei Europene să accepte la decont din PNRR o sumă proporțională cu stadiul fizic atins în august-septembrie 2026. Nu avem momentan informații cu privire la procentul fizic minim acceptat de Comisie.
Autostrăzile care pierd trenul PNRR au o situație cel puțin incertă. Paguba nu ar fi atât de mare pe A3 Nădășelu-Poarta Sălajului unde am trecut de 80% (în medie) din lucrări executate, pe A7 Ploiești-Buzău cu două din trei loturi gata și pe A7 Buzău-Focșani dat complet în circulație.
Însă pe capetele A8 lucrările sunt practic incipiente, sub 10%. Autoritățile promit că vor fi puse în Programul Transport. Da, încă pot și trebuie transferate aici! Doar că nu mai este loc: din cele 5,5 miliarde € disponibile pe ramura rutieră a Programului Transport, sunt proiecte de 23,3 miliarde € care au contract de finanțare semnat sau cerere depusă. Deci de peste 4 ori alocarea, mai mult chiar și decât limita de supracontractare de 300%.
Pe românește, ca secțiunile din A8 ieșite din PNRR să intre pe fonduri de coeziune, trebuie să ia fața altor investiții rutiere. Guvernul trebuie să decidă urgent care sunt drumurile prioritare care vor prinde finanțare. Și care vor rămâne de căruță. Ori va găsi ca prin magie minim 1% din PIB pe fiecare din următorii 5 ani dacă vrea să le facă pe toate. Căi ferate ne mai trebuie?”
Foto sus: A7, undeva între Mizil și Buzău. Sursa: Asociația Pro Infrastructură
Jurnalistul Paul Palencsar într-un comentariu pe Facebook spune și el lucrurilor pe nume: „PSD este eterna frână în calea progresului României”
„Am înțeles de ce PSD preferă să ia bani din bugetul de stat, nu să acceseze bani europeni. Din cei europeni nu se poate fura. E argumentul care-l face pe orice PSD-ist să fugă de fondurile europene ca dracul de tămâie. Cazul Sorin Grindeanu. Îl știți. E PSD-istul care ne cere respect. Era ministru la Transporturi, iar oamenii săi au trucat niște licitații pentru autostrăzi finanțate din bani europeni. Finanțarea s-a oprit. România a pierdut peste șase miliarde de euro. Erau bani nerambursabili. UE îi dădea să ne facem drumuri și să spunem bogdaproste. Doar că PSD-iștii fremătau la întrebarea transpartinică "Bă, da nouă ce ne iese?". Răspunsul "Nimic" nu există în ghidul micului corupt.
Grindeanu și Ciolacu știau încă de anul trecut că România a pierdut bani din PNRR pentru autostrăzile Moldovei. Dar au tăcut. Știau și că suntem în pragul falimentului economic. Dar erau atât de siguri că PSD va câștiga toate alegerile, încât nici nu și-au bătut capul. Se gândeau că au Justiția. Cine să-i tragă la răspundere? Se și vedeau vătafi pe țară încă vreo cinci ani. Îi aștepta huzurul. Avioane private, vile de lux, amante, secretare, consilii de administrație, ministere, președinție, girofare, bani de bani. Odată câștigate Președinția, Guvernul și Parlamentul, cine mai putea să-i oprească? Nici măcare o secundă nu s-au gândit că pot pierde. O dovedește lejeritatea cu care au acceptat pierderea a șase miliarde de euro, fără măcar să clipească.
PSD nu e partid politic. Nu vă lăsați păcăliți de sigle, imnuri, congrese sau doctrină. PSD e o grupare a cărei singură rațiune e spolierea banului public. În orice formă. Iar asta nu presupune neapărat să pleci cu un sac cu bani din Palatul Victoria. Spoliere e și când iei sporuri nesimțite în CA-uri, îți angajezi amanta, măsluiești licitații, pierzi bani europeni, permiți CFR-ului și altor companii să fure banii statului și muuuuulte altele. E o caracatiță a corupției, atât de întinsă și adâncă, încât e șocant că România încă mai suflă. Oamenii ăștia percep politica exclusiv în cheia îmbogățirii personale și/sau de grup. Nu fac nimic pentru români dacă nu le iese ceva. Bani, afaceri, privilegii, influență.
PSD este eterna frână în calea progresului României. Își are origine directă în FSN-ul lui Iliescu, cancerul primordial al societății românești actuale. PSD-ul nu se poate reforma. Singura reformă posibilă e dispariția sa. PSD e ca un vapor imens care, la scufundare, trage după el tot ce e în jur. Riscăm să fim absorbiți în adâncuri, fără măcar să avem habar ce ni se întâmplă. Dacă nu facem ce trebuie, sfârșim pe fundul mării.” (Joi, 17 iulie, 2025)
Context. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat, marți, că proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice.
„În acest moment suntem într-o situaţie în care proiecte de cam 6,3 miliarde de euro sunt, din perspectiva analizelor tehnice, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026 sau care nu îndeplinesc procedurile. Deja avem o diferenţă, de la 15 miliarde minus 6,3, adică 8,7 miliarde euro care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă un pachet de măsuri legate de rezilienţă”, a precizat Pîslaru. El a adăugat că Guvernul caută surse alternative de finanţare, din componenta naţională bugetară, pentru proiectele prioritare, cum ar fi segmentele de autostradă din A7 şi A8, care nu mai sunt prinse în PNRR.
Practic, bucăți importante din Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii, cele două șosele de mare viteză care vor lega Moldova de restul țării, dar și 40 de kilometri din Autostrada Transilvania au pierdut finanțarea din PNRR.
Pe lista proiectelor scoase din PNRR se află și o mare parte din linia de cale ferată Arad-Timișoara-Caransebeș.
Fără banii din PNRR au rămas toți cei 103 kilometri din Autostrada Moldovei deschiși deja circulației, dar și cei 53 de kilometri din autostrada Unirii, care leagă Moldova de Transilvania, unde lucrările au început anul acesta și unde nu erau oricum șanse să fie gata până în la final de august 2026. Afară din PNRR au fost dați și cei 39 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Nădășelu și Poarta Sălajului. Bani a pierdut și proiectul de modernizare a căii ferate dintre Arad, Timișoara și Caransebeș. Practic din cei 122 de kilometri care ar fi trebuit modernizați cu bani din PNRR, doar 54 de kilometri vor mai primi fonduri de acum încolo. Și aici stadiile de execuție pentru cele trei loturi care pierd banii gratis din Programul de Redresare și Reziliență sunt mici, între 1,1% și 15,6%. Oficialii din Ministerul Transporturilor spun că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Adică nu dăm înapoi cele 2,3 miliarde de euro investite până în prezent, dar nici nu mai primim alți bani pentru aceste proiecte. Ele vor trebui duse la bun sfârșit fie bani europeni, dar din alte programe, fie pe banii statului. (sursa: Digi24.ro)
În urmă cu câteva zile, cu o întârziere de 11 luni față de promisiunile lui Grindeanu și ale constructorului UMB, s-a inaugurat și segmentul de pod peste râul Buzău (A7):
