Reforma fiscală promisă de Guvernul Bolojan, sabotată de "vechea gardă" promovată de PSD în ANAF?

În timp ce Guvernul Bolojan își asumă o reformă fiscală dură pentru a readuce România pe linia de plutire, în structurile-cheie ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală persistă personaje promovate de fostul premier Marcel Ciolacu.

Două nume se disting prin controverse și un traseu politic puternic pigmentat de sprijinul PSD: Gabriela Florentina Ionescu și Alexandru Drăghici. PSD insistă ca aceștia să rămână în funcții, ceea ce pentru public, dar și pentru specialiștii de la fisc, transformă reforma fiscală despre care vorbește guvernul într-un exercițiu de PR fără conținut real.

Potrivit mai multor surse, această insistență a PSD pune sub semnul întrebării autenticitatea procesului de schimbare și ridică dubii privind capacitatea noii echipe guvernamentale de a se rupe de rețelele de influență care au contribuit la prăbușirea credibilității ANAF.

Gabriela Ionescu – o promovare PSD din Argeș, cu istoric de abuzuri

Gabriela Florentina Ionescu, actual vicepreședinte al ANAF, este una dintre figurile controversate ale administrației fiscale. Promovată din județul Argeș, unde a condus Direcția Regională a Finanțelor Publice, Ionescu a fost vizată de critici recurente în presa locală pentru executări silite la comandă, practici abuzive și gestionarea discreționară a relației cu contribuabilii. Potrivit jurnaluldearges.ro, mai multe dosare de executare fiscală au fost anulate în instanță, iar contribuabilii vizați acuzau un "tratament inegal și subiectiv", în funcție de influența politică locală.

De-a lungul timpului, Ionescu a fost considerată "omul PSD" în structura fiscală a județului, fiind menținută în funcții strategice indiferent de schimbările guvernamentale. Numirea ei la vârful ANAF de către fostul premier Marcel Ciolacu a fost percepută drept o răsplată pentru loialitate, nu pentru rezultate. Iar acum, PSD continuă să exercite presiuni pentru ca ea să rămână în post, în ciuda schimbării politice de la vârf și a promisiunilor de "profesionalizare" a administrației fiscale.

Presa menționează că ar avea studii juridice și un doctorat in studii economice, dar un CV al doamnei Ionescu nu este disponibil public. În declarația de interese a soțului figurează ca lector la universitatea din Pitești, deși sursele noastre susțin că pregătirea profesională a Gebrielei Ionescu lasă de dorit.

Mai interesant este însă CV-ul soțului doamnei Ionescu, Daniel Ionescu, mufat la poziții de conducere în administrația publică centrală în ultimii 20 de ani, indiferent de culoarea politică dominantă de la palatul Victoria. Daniel Ionescu are un profil des întâlnit în administrațiile locale și centrale. Absolvent al facultății din Pitești, deci inginer de profesie, parcurge după anul 2.000 mai multe specializări - Studii postuniversitare în domeniul securităţii naţionale şi afaceri interne, Colegiul de Afaceri Interne, Ministerul Administraţiei şi Internelor; - Studii postuniversitare în domeniul securităţii naţionale - Colegiul Naţional de Apărare, Ministerul Apărării Naţionale; - Master în Management public, Academia de Studii Economice, Bucureşti.

Și cum a fost mult timp la modă în Pitești, orașul de lângă uzina Dacia, Ionescu deține cotă parte din câteva firme de piese de schimb și un service. (Advira, advira international, Paneuro piese si accesorii)

În ultimii 20 de ani, Ionescu a fost pe rând Secretar General și SGA la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării, Inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului, director executiv și secretar general la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. Într-un dintre declarațiile de avere Ionescu figurează atât ca angajat al SGG, cât și al companiei de construcții Kranz Eurocenter Pitești.

Alexandru Drăghici – un "cavaler roșu" în eșaloanele ANAF

Alexandru Drăghici, la rândul său vicepreședinte al ANAF, completează tabloul unei agenții fiscale capturate de influențe politice. Drăghici, fost inspector general adjunct, este perceput drept un produs tipic al sistemului: obedient politic, invizibil profesional.

Acesta a fost instalat în posturi-cheie de fostul premier Marcel Ciolacu – același care a împins România către un deficit record de 9,3% din PIB. Menținerea sa în funcție, în ciuda schimbării de guvern, pune sub semnul întrebării autenticitatea reformei fiscale și capacitatea noului executiv de a curăța instituțiile-cheie de rețelele politizate care le-au sufocat eficiența.

Drăghici nu riscă mare lucru dacă PSD îl lasă din brațe la negocieri, pentru că și-a asigurat un loc călduț cu mâna lui. După ce a fost instalat în poziția de vicepreședinte al ANAF Antifraudă, Drăghici a scos la concurs postul de director general adjunct pe care a candidat singur și a fost ulterior titularizat. Dacă va fi înlocuit din funcția de vicepreședinte al ANAF, Drăghici va pleca două poziții mai jos, pe un job bine plătit și cu influență similară.

Adrian Nicușor Nica – un nou președinte ANAF, dar cu mâinile legate?

Singura schimbare reală de până acum este numirea noului președinte al ANAF, Adrian Nicușor Nica, de către premierul Ilie Bolojan. Acesta este considerat un profesionist discret. Surse din Ministerul Finanțelor susțin că "Nica a fost ales pentru a începe digitalizarea și a curăța structurile de influență", dar în lipsa unui sprijin politic clar pentru înlocuirea vicepreședinților, schimbările ar putea rămâne la nivel declarativ.

Nica are la rândul său câteva vulnerabilități în CV. În 2014, a activat la ANAF și la Ministerul Transporturilor, așa cum reiese din declarația de avere, a fost membru în consiliile de administrație la șase companii de stat: Metrorex, Romatsa, CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători și Loteria Română.

În decembrie 2014, atunci când Nica a plecat de la Fisc la Hidroelectrica, presa notează că Robert Turcescu, în vremea aceea foarte influent și conectat, a publicat pe pagina personală de internet un facsimil al unei ordonanțe de disjungere din dosarul penal al fostei șefe a crimei organizate (DIICOT), Alina Bica.

În ordonanța procurorilor se face referire, la un moment dat, la numele lui Adrian Nicușor Nica, într-un lanț de intervenții la nivel înalt în ANAF, pentru scoaterea de pe piață a unei firme concurente cu a uneia deținute de un fost general SRI.

Adrian Nicușor Nica a negat orice legătură între informațiile publicate acum zece ani de Robert Turcescu și plecarea sa din ANAF.

Când "reforma fiscală" devine un simulacru

La doar câteva săptămâni după învestirea sa, premierul Bolojan a anunțat lansarea unui pachet amplu de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creșteri de taxe, reducerea cheltuielilor publice și digitalizarea ANAF. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a pledat pentru "resetarea din temelii a administrației fiscale", iar mediul de afaceri a salutat promisiunea de a elimina interferențele politice în funcționarea ANAF.

Totuși, păstrarea unor personaje ca Ionescu și Drăghici arată că, în ciuda discursului de reformă, rezistența vechiului sistem rămâne activă. La fel cum statul român le cere contribuabililor să fie corecți, transparenți și predictibili, și ANAF trebuie să-și curețe propriile structuri de compromis politic și servilism birocratic.

România are nevoie, mai mult decât oricând, de un ANAF eficient, corect și profesionist – nu de o agenție capturată de interese locale sau de jocuri de culise. Premierul Bolojan și ministrul Nazare par cu adevărat serioși în demersul lor de reformă. Pentru asta, este nevoie să elimine din conducerea ANAF orice influență nocivă a antireformiștilor din PSD. Altfel, reforma va fi o simplă operațiune de cosmetizare, iar statul va continua să piardă bani și încredere.