Orban se îndreaptă spre un dezastru electoral. Conform sondajelor, partidul premierului maghiar a ajuns să fie depășit, în mod categoric, de o formațiune de opoziție reactivată anul trecut

Cu mai puțin de un an înainte de alegerile parlamentare, partidul naționalist de guvernământ Fidesz, condus de prim-ministrul autoritar Viktor Orbán începând cu anul 2010, este depășit cu aproximativ opt puncte procentuale de partidul Tisza, condus de deputatul european Péter Magyar.  

Magyar e un fost membru al partidului Fidesz, care a renunțat la toate funcțiile sale guvernamentale în februarie 2024, după un scandal de corupție legat de grațierea unui pedofil și demisia soției sale, Judit Varga, fostă ministra a Justiției. El trecuse neobservat în cea mai mare parte a carierei sale, lucrând în spatele scenei ca parte a aparatului juridic și administrativ care a susținut guvernarea lui Orbán.

Dar de la momentul demisiei el a intrat în Partidul Respect și Libertate (Tisza), aflat în stare latentă, și a început să se prezinte drept figura anti-Orbán pe care opoziția fragmentată din Ungaria nu reușise să o producă. Magyar a devenit rapid cel mai vizibil critic al partidul de guvernământ, pe care-l acuză de corupție și autoritarism, dar fără să ofere un manifest politic clar și rămânând prudent în ceea ce privește problemele polarizante din societatea maghiară.  

Popularitatea sa recentă vine din faptul că întruchipează speranța că sistemul lui Orbán, considerat mult timp de neînvins, poate fi în sfârșit contestat de cineva care îi cunoaște mecanismele din interior. Mulți maghiari iau în seamă perspectiva unei schimbări reale, deși e greu de spus ce ar face Magyar dacă ar câștiga alegerile. Astfel, sondajele arată acum că partidul Tisza, o mișcare de centru reînviată de Magyar în 2024, conduce în sondaje cu 43%, în timp ce coaliția Fidesz-KDNP, dominantă de mult timp, a coborât la 35%.  

Restul opoziției rămâne fragmentată, niciun alt partid neavând scoruri mai mari în sondaje de o singură cifră.

Deși nu are o agendă politica explicit de stânga ori de dreapta și nu a oferit prea multe în ceea ce privește un program detaliat sau o echipă de guvernare, Magyar a semnalat o serie de priorități concrete. Astfel, el a cerut ca Ungaria să se îndrepte spre aderarea la zona euro, să refacă relațiile cu instituțiile UE și să pună capăt relației speciale dintre Orbán și Rusia.

În Parlamentul European, acesta a trecut de la retorica populistă anterioară la una mai occidentalizată, mai puțin îndreptată spre confruntarea cu Bruxelles-ul.

Dar în ceea ce privește Ucraina, liderul adjunct al partidului Tisza, Zoltán Tarr, a confirmat într-un interviu recent că un guvern condus de Magyar nu va sprijini furnizarea de arme sau asistență militară Ucrainei, citând proximitatea geografică a Ungariei și prezența unei minorități etnice maghiare în vestul Ucrainei.

Asta în condițiile în care partidul lui Magyar se poziționează ca pro-european și angajat față de NATO, afirmând că Ungaria trebuie "să își asume partea sa" în deciziile UE și ale alianței, având ca principală prioritate "siguranța națiunii noastre", potrivit lui Tarr.  

Față de pericolul prezentat de Magyar și partidul său la alegeri, partidul premierului Orban a început deja să folosească campanii de defăimare, catalogându-l pe Magyar drept un "lacheu ucrainean" și să resusciteze cazuri penale vechi pentru a-i afecta credibilitatea.

Manevrele juridice ar putea ajunge chiar să ofere instrumentele pentru a-l ține departe de buletinul de vot pe Magyar.  

Dar orice va fi, acum credința că Viktor Orbán era de neînvins a dispărut, iar sondajele plasează în mod constant partidul lui Magyar în frunte. (sursa: TVP World)