Legendarul scriitor peruan Mario Vargas Llosa, gigant al literaturii sud-americane, s-a stins din viață. A primit Premiul Nobel pentru Literatură și a pierdut în turul doi al alegerilor prezidențiale în fața unui adversar populist care i-a combătut programul de guvernare cu dezinformări

Mario Vargas Llosa, laureatul peruan al Premiului Nobel pentru Literatură, a murit, duminică, la Lima la vârsta de 89 de ani, marcând sfârşitul unei epoci: cea a generaţiei de aur a literaturii latino-americane, din care el a fost ultimul mare reprezentant, notează news.ro. 

„Cu profundă tristeţe vă anunţăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a decedat astăzi la Lima, înconjurat de familia sa şi în pace”, a anunţat fiul său cel mare, Alvaro, într-un mesaj postat pe X, semnat şi de fratele său Gonzalo şi sora Morgana. 

În ultimele luni, zvonurile privind deteriorarea stării de sănătate a scriitorului, retras din viaţa publică de mai multe luni, s-au înmulţit. 

Fiul său, Alvaro, a declarat în octombrie anul trecut că „se apropie de 90 de ani, o vârstă la care trebuie să reduci puţin intensitatea activităţilor tale”, fără a preciza starea de sănătate a tatălui său. 

Născut într-o familie peruană din clasa de mijloc, Mario Vargas Llosa a fost unul dintre marii protagonişti ai „boom-ului” literar latino-american din anii 1960 şi 1970, alături de columbianul Gabriel Garcia Marquez şi de argentinianul Julio Cortazar. 

„Familia, prietenii şi cititorii săi din întreaga lume vor fi întristaţi de dispariţia sa, dar sperăm că vor găsi consolare, ca şi noi, în faptul că s-a bucurat de o viaţă lungă, variată şi fructuoasă”, se adaugă în mesajul de anunţare a decesului. 

 „Vom proceda în următoarele ore şi zile în conformitate cu instrucţiunile sale. Nu va avea loc nicio ceremonie publică. Mama noastră, copiii noştri şi noi înşine suntem convinşi că vom avea spaţiul şi intimitatea necesare pentru a ne lua rămas bun de la el în compania familiei şi a prietenilor apropiaţi”, se adaugă în mesaj. 

„Rămăşiţele sale, aşa cum a dorit, vor fi incinerate”, se menţionează în comunicat. 

Într-un mesaj publicat pe X, preşedintele statului Peru, Dina Boluarte, a deplâns moartea scriitorului. „Geniul său intelectual şi vasta sa operă vor rămâne o moştenire durabilă pentru generaţiile viitoare. Ne exprimăm cele mai sincere condoleanţe familiei sale, prietenilor săi şi lumii literare. Odihneşte-te în pace, ilustru peruan al tuturor timpurilor”.. 

Mario Vargas Llosa locuia la Lima de anul trecut. Cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 89 de ani, pe care a sărbătorit-o pe 28 martie, el a apărut pe contul X al fiului său Alvaro într-o serie de trei fotografii realizate în locuri din capitală unde şi-a scris ultimele două romane, „Cinco Esquinas” (2016) şi „Le Dedico Mi Silencio” (2023). 

Nu era prima dată când fiul său împărtăşea fotografii cu el în capitală. 

Admirat pentru descrierea realităţilor sociale, autorul unor capodopere precum „Oraşul şi câinii” şi „Conversaţie la catedrală” a fost, de asemenea, criticat de cercurile intelectuale sud-americane pentru poziţiile sale conservatoare. 

Tradus în aproximativ treizeci de limbi, acest autor francofil, care a trăit mai mulţi ani la Paris, a fost primul scriitor străin care a fost inclus în timpul vieţii sale, în 2016, în prestigioasa colecţie Pléiade. A fost ales la Academia Franceză în 2021. 

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni. Între 1950 şi 1952 a urmat cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, ”Oraşul şi câinii”. A lucrat o vreme, pe când avea doar 15 ani, ca reporter de fapt divers (scriind pentru rubrica de crime a unui ziar) 

A fost una din figurile centrale ale valului impresionat de scriitori latino-americani de geniu, alături de alte nume uriașe ale literaturii, printre care Julio Cortázar, Carlos Fuentes și Márquez. Studiul său din 1971, „Garcia Marquez: Istoria unui deicid”, relevă felul în care scriitorul ucide realitatea pentru a o transforma în ficțiune, dar și marea admirație a lui LLosa pentru cel mai important roman al Marquez, „Un veac de singurătate”, capodoperă a literaturii universale. Prietenia celor doi nu a durat prea mult. În 1976, când Márquez (foto jos stânga, alături de Llosa) l-a salutat pe Vargas Llosa în fața unui cinematograf din Mexico City, a primit, din partea acestuia, un pumn în față. Vorbind la un eveniment la Madrid, la trei ani după moartea lui Márquez (2014), Vargas Llosa a spus că este trist să audă de dispariția fostului său prieten, refuzând însă să detalieze motivele dușmăniei. „Ne îndreptăm spre un teren periculos”, a spus el. „A sosit momentul să punem capăt acestui subiect”.  

Piesele de teatru, povestirile și romanele, printre care „Conversație la catedrală”, „Mătușa Julia și condeierul” și „Războiul sfârșitului lumii” i-au confirmat reputația literară. Dar, pe măsură ce popularitatea sa creștea, Vargas Llosa a ales să fie și jucător politic. Îndepărtându-se de marxismul tinereții sale, scriitorul a găzduit un talk-show la televiziunea peruană, dar, în 1984, a refuzat oferta președintelui conservator Fernando Belaúnde Terry de a deveni prim-ministru. S-a răzgândit însă trei ani mai târziu într-un moment de mare impas pentru țara sa. 

În 1987, Vargas Llosa a reușit să adune o mulțime de 120 000 de persoane la un miting în Lima pentru a protesta împotriva planurilor guvernului de naționalizare a sistemului financiar peruvian, decizând apoi să se înscrie în cursa prezidențială, cu un program de guvernare de dreapta. Trei ani mai târziu în 1990), după numeroase apeluri telefonice de intimidare și amenințări cu moartea, a fost învins în turul doi de populistul Alberto Fujimori (mort și el în toamna anului trecut), părăsind țara la doar câteva ore după anunțarea rezultatului. 

„Nu am mințit”, a declarat el pentru The Guardian în 2002. „Am spus că avem nevoie de reforme radicale și sacrificii sociale, iar la început a funcționat. Dar apoi a început un război murdar, reformele mele fiind prezentate ca metode de distrugere a locurilor de muncă. A fost foarte eficient, în special cu cei mai săraci membri ai societății. În America Latină preferăm promisiunile în locul realității”. Aventura sa politică este descrisă în detaliu în volumul de memorii „Peștele în apă”. 

 Vargas Llosa a obținut cetățenia spaniolă în 1993, reușind să mențină un ritm impresionant de scrie și să producă noi opere literare. 

Când Academia Suedeză i-a telefonat în 2010 să-l anunțe că i s-a decernat cel mai important premiu din lume, Vargas Llosa a crezut inițial că este o farsă.  

Premiul Nobel a fost „un basm pentru o săptămână”, a declarat el pentru The Guardian în 2012, dar „un coșmar timp de un an”, atenția publică abia mai lăsându-i timp pentru a scrie: „Nu vă puteți imagina presiunea de a da interviuri, de a merge la târguri de carte”. 

Laureatul a folosit noua platformă globală dobândită odată cu prestigiosul premiu pentru a se exprima împotriva manipulării din presa peruană, a propagandei Federației Ruse și a lui Donald Trump. Cu toate acestea, în mai 2022, el a declarat că îl va susține pe fostul lider de extremă dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, în detrimentul lui Luiz Inácio Lula da Silva în alegerile generale din Brazilia. Deși „bufoneriile” fostului președinte sunt „foarte greu de acceptat pentru un liberal”, el a explicat că „între Bolsonaro și Lula, îl prefer, desigur, pe Bolsonaro. În ciuda prostiilor sale, Bolsonaro totuși nu este Lula”. 

„Am învățat din experiențele mele politice că sunt un scriitor, nu un politician”, spunea Vargas Llosa pentru The Guardian în 2012. „În parte, am trăit viața pe care am trăit-o este pentru că am vrut să am vrut o viață aventuroasă. Dar cele mai bune aventuri ale mele sunt mai mult literare decât politice”.