"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Rusia se pregătește pentru un atac împotriva NATO, în condițiile în care războiul cu Ucraina și sancțiunile occidentale nu slăbesc considerabil economia de război a dictatorului Vladimir Putin, rezultă dintr-o nouă evaluare a serviciilor de informații germane (BND) și a Bundeswehr (Forțele Armate Germane), citată de cotidianul Bild.
Până la sfârșitul deceniului, Rusia va putea să poarte „război convențional la scară largă”, arată raportul german care mai indică și faptul că, până atunci, Putin ar intenționa să testeze cât de serios iau statele NATO obligația de a-și oferi asistență în temeiul Articolului 5 din tratatul NATO în caz de urgență.
Evaluarea consultată de Süddeutsche Zeitung, WDR și NDR arată dorința de putere și reînarmare a lui Putin, care vrea să-și atingă obiectivele imperialiste și nu se va mulțumi cu Ucraina.
Serviciul secret al Lituaniei (VSD), care are o expertiză extraordinară în ce privește Rusia, apreciază că Moscova nu este încă în măsură să poarte „un război convențional la scară largă împotriva NATO” pe termen mediu. Cu toate acestea, „o acțiune militară limitată împotriva uneia sau mai multor țări NATO” este posibilă, scrie Süddeutsche Zeitung.
Potrivit raportului BND, trei sferturi din soldații ruși și echipamentele din regiunile de graniță cu țările baltice sunt în prezent alocate pentru Ucraina, dar forțele aeriene și navale sunt pe deplin capabile să acționeze. Dacă războiul din Ucraina se încheie, unitățile ruse vor fi mutate înapoi în regiunile de graniță.
În ciuda pierderilor mari și a sancțiunilor occidentale, Putin merge înainte cu fantezii de mare putere și reînarmare, notează cotidianul german Bild. Potrivit Bundeswehr și BND, economia de război produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina.
Forțele armate ruse urmează să crească până la 1,5 milioane de soldați până în 2026 și, conform planurilor din 2022, personalul, armele și echipamentele de luptă din zonele aflate la granițele cu state NATO urmează să fie majorate cu „30 până la 50%”.
Kremlinul a crescut cheltuielile militare într-un ”ritm uluitor”. În 2025 se estimează că acestea vor fi în jur de 120 de miliarde de euro, ceea ce corespunde cu peste 6% din produsul național brut. Rusia și-a dublat aproape de patru ori bugetul militar față de 2021.
În contextul avertismentelor lansate de Germania și Lituania, amintim că actualul lider al Ungariei, Viktor Orban, a transmis deja public, în toamna anului trecut, că el nu s-ar fi luptat cu Rusia dacă țara sa ar fi fost în situația Ucrainei.
„Probabil că nu am fi făcut ceea ce a făcut președintele Zelenski acum doi ani și jumătate, pentru că este iresponsabil. Pentru că, evident, și-a plasat țara într-o poziție defensivă de război, și toți acei oameni au murit, tot acest teritoriu a fost pierdut – din nou, este dreptul lor, este decizia lor suverană, aveau dreptul să o facă. Dar dacă am fi fost întrebați, nu l-am fi sfătuit să facă așa”, a precizat Balazs Orban, consilierul politic al lui Viktor Orban, când a fost întrebat într-un podcast despre reacția pe care ar fi avut-o/ar avea-o Budapesta într-o situație similară.
Bineînțeles, declarația de o lașitate siderantă (sunând ca o invitație la invazie) a fost aspru criticată de opoziție care a cerut demisia consilierului.
„Cu aceste cuvinte, Balazs Orban a umilit memoria a mii de luptători maghiari pentru libertate, dintre care sute - spre deosebire de el - erau gata să-și sacrifice viața pentru libertatea și independența țării lor”, a afirmat la acel moment liderul partidului de centru-dreapta Tisa, europarlamentarul Peter Magyar.
