Istoricul Tom Gallagher îl spulberă pe Klaus Iohannis, arătând că moștenirea politică a acestuia este catastrofală: „S-a bazat pe amestecul serviciilor de informații în politică, o întoarcere sinistră la epoca lui Ceaușescu”/ Britanicul nu exclude posibilitatea unei alianțe PSD-extremiști care să genereze „un colaps economic și un haos politic cronic”

Reputatul analist politic și istoric britanic Tom Gallagher, expert în istoria modernă a României și a Peninsulei Balcanice, autor consacrat de cărți despre România, a comentat pe X, în termeni foarte duri, demisia lui Klaus Iohannis și răul catastrofal pe care epoca acestuia l-a reprezentat pentru și așa fragila democrație românească. 

Gallagher spune pe șleau nu doar că Iohannis i-a îndepărtat din PNL, cu ajutorul serviciilor, pe toți liberalii reformatori, ci a permis cu bună știință ascensiunea unui pro-rus către putere, în momentul în care poza în aliatul de încredere al Ucrainei.

Redăm mai jos comentariul amplu al lui Tom Gallagher

„Gândurile mele despre o nouă etapă a crizei politice din România:

În urmă cu puțin timp, președintele României și-a anunțat demisia.

Klaus Iohannis provine din minoritatea etnică germană și a reușit să devină președinte într-un peisaj politic fracturat prin proiectarea unei imagini de încredere și devotament față de serviciul public. 

În practică, el nu se deosebea prea mult de mulțimea de politicieni care au ales să intre în politică pentru câștiguri matriale personale, extrem de dezinteresați de serviciul public sau de consolidarea democrației anemice care a apărut după căderea comunismului. 

El a fost doar mai abil în a-și ascunde intențiile. Prezența sa inteligentă și marțială i-a permis acestui german robust să pară un simbol potrivit pentru o țară care părea adesea confuză în coridoarele de putere ale UE și ONU. 

În timpul primului său mandat, a făcut doar gesturi simbolice pentru a proteja sistemul judiciar împotriva atacurilor prădătoare ale Partidului Social Democrat post-comunist.

Oamenii care acum condamnă în mod categoric bilanțul său lamentabil l-au ales pentru un al doilea mandat în 2019, după ce a promis să oprească ascensiunea stângii profund corupte către puterea totală.

Dar ce a făcut el la scurt timp după aceea?

Cu ajutorul serviciilor de informații (cu ușurință cele mai mare din Europa), el a epurat reformatorii din rândurile partidului său liberal, a declarat război aliatului său natural, Uniunea pentru Salvarea României (USR) și a anunțat o mare reconciliere cu stânga.

Competiția politică reală a fost suspendată în prima jumătate a anilor 2020, în timp ce Iohannis și-a exploatat funcția pentru prelungite vacanțe în străinătate, pe cheltuiala statului, și pentru grandoare pe scena mondială (inclusiv o încercare de a deveni șef al NATO!).

 S-a bazat din ce în ce mai mult pe amestecul serviciilor de informații în ceea ce ar fi trebuit să fie doar chestiuni politice, o întoarcere sinistră la epoca lui Nicolae Ceaușescu.

Alianța cu social-democrații autoritari și extrem de corupți a făcut ca standardele etice ale acestora să prevaleze. Corupția a luat amploare, iar capacitatea sistemului judiciar de a verifica abuzurile de putere a fost sever limitată (UE fiind un spectator complice). 

Ineficiența excesivă a statului a fost demonstrată în timpul pandemiei Covid. Îndepărtarea de public s-a soldat cu apariția și orientarea către extremiștii marginali, care au bătut toba naționalistă, dar au sprijinit planurile lui Vladimir Putin pentru Eurasia. 

Extremismul dezlănțuit al candidatului lor la președinție, Călin Georgescu, era cunoscut de lumea tentaculară a serviciilor secrete românești. Președintele Iohannis avea prerogative de control asupra acestora, dar a permis unor oficiali pro-ruși din domeniul apărării și serviciilor secrete să capete influență, în timp ce pretindea că este un prieten al Ucrainei în războiul său cu Putin.

Un status quo de proastă calitate, format din partide venale, a fost zguduit serios când Georgescu a ieșit câștigător în primul tur al alegerilor prezidențiale. În ajunul turului al doilea, el a fost descalificat de Curtea Constituțională, iar alegerile – amânate de două ori – urmează să aibă loc în mai.

Nu există nicio îndoială că manipularea din rețelele de socializare a jucat un rol esențial în favoarea acestui outsider aproape necunoscut, dar autoritățile române, incompetente, nu au fost capabile să ofere dovezi categorice sau să identifice clar rolul Rusiei. Cu toate acestea, au anulat o alegere democratică.

Iohannis a devenit simbolul disprețului societății față de puterea coruptă. Deși trebuia să se retragă pe 21 decembrie, a acceptat să-și prelungească mandatul. Curând însă și susținătorii săi politici și-au dat seama cât de mare a fost greșeala de a susține o figură atât de detestată.

Declarația sa de demisie este plină de aceeași auto-suficiență care transpare din memoriile unui alt lider politic din lumea germanică, Angela Merkel, care, de asemenea, și-a servit țara într-un mod dezastruos.
Aceștia sunt doi politicieni vicleni și narcisici care ar putea rămâne în istorie ca cei care și-au distrus țările – dacă nu va prevala o conducere de calitate superioară.

Situația din România în această primăvară este imprevizibilă. Extremiștii periferici (cu mult diferiți de partidele conservatoare naționaliste din Europa de Vest) vor avea un rezultat bun. Dacă se vor alia cu PSD-ul post-comunist, nu văd instaurarea unei noi dictaturi, ci mai degrabă un colaps economic și un haos politic cronic.

Iohannis, acest vulpoi taciturn, nu este singurul arhitect al acestui dezastru, dar a luat decizii catastrofale care au transformat o democrație șubredă într-una profund bolnavă.“

Foto jos: Tom Gallagher/Revista22

Născut în 1954, profesorul Thomas Gerard Gallagher a studiat la Universitatea din Manchester si a scris o teza de doctorat cu titlul "Teoria si practica autoritarismului in Portugalia". În prezent el preda la Universitatea din Bradford, unde este de ani buni seful catedrei de studii despre pace. Manifesta un interes statornic pentru Romania, pentru regiunea balcanica si pentru Europa de Sud-Est, fapt dovedit de cartile publicate pana acum: Romania dupa Ceausescu: politica intolerantei, Democratie si nationalism in Romania, 1989-1998, Europa proscrisa: Balcanii de la otomani la Milosevici, De la tiranie la tragedie: Balcanii dupa Razboiul Rece, Balcanii in noul mileniu: in umbra pacii si a razboiului. Totodata, Tom Gallagher editeaza impreuna cu G. Pridham volumul Experimentul democratic: schimbarile de regim in Balcani, iar impreuna cu A. Williams lucrarea Socialismul sud-est european. Ultimele cercetari despre tara noastra ii asigura informatiile necesare pentru Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace, in afara cartilor pe care le-a publicat, universitarul britanic este o prezenta frecventa in revistele de specialitate, dintre care mentionam Journal of Communist Studies & Transition Politics, European History Quarterly, Security Dialogue, History Today, The National Interest, Democratization, Balkanologie, Ethnic and Racial Studies etc. Invitat la numeroase conferinte de profil istoric, Tom Gallagher calatoreste la Zagreb, Praga, Budapesta sau Garmisch-Parterkirchen, unde vorbeste despre probleme de balcanologie, initiative politice regionale, etnicitate si democratizare.