Echipa lui Donald Trump, divizată în privința „păcii” din Ucraina. Unii propun abandonarea Kievului pentru a-i forța capitularea, alții solicită sancțiuni și mai dure contra Rusiei / Liderul de la Casa Albă e ispitit însă de pămâturile rare și alte bogății ale Ucraine. Care sunt acestea


Echipa lui Donald Trump, divizată în privința „păcii” din Ucraina. Unii propun abandonarea Kievului pentru a-i forța capitularea, alții solicită sancțiuni și mai dure contra Rusiei / Liderul de la Casa Albă e ispitit însă de pămâturile rare și alte bogății ale Ucraine. Care sunt acestea

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi divizată în privința modului în care ar trebui să se pună capăt războiului din Ucraina, a transmis NBC News pe 5 februarie.

Citând oficiali americani și ucraineni, postul de televiziune a arătat că trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul Keith Kellogg, și consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, fac presiuni pentru ca administrația de la Casa Albp să își folosească influența asupra Rusiei pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să oprească agresiunea criminală împotriva Kievului.

Fără a nominaliza persoane, NBC News a mai arătat că alții din administrație sunt mai degrabă în favoarea retragerii sprijinului militar pentru Kiev pentru a grăbi sfârșitul războiului, forțând efectiv Ucraina să capituleze.

Statele Unite au o influență semnificativă asupra Rusiei din punct de vedere economic, militar și diplomatic, dar rămân semne de întrebare cu privire la dorința de a o utiliza.

Economia Rusiei dă semne de slăbiciune, făcându-l pe Putin mai vulnerabil ca niciodată la presiuni economice suplimentare, precum sancțiunile.

Intensificarea sprijinului acordat Ucrainei pe câmpul de luptă ar putea spori pierderile tot mai mari ale Rusiei și ar stimula și mai mult încheierea de acorduri, la fel ca și unirea sprijinului în rândul aliaților și presarea Rusiei pe scena diplomatică.

Președintele Volodimir Zelenski a exclus în mod repetat orice acord care ar implica cedarea de teritorii Rusiei a cărei armată controlează, în prezent, aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

O parte din acest teritoriu a fost luat în timpul invaziei din 2014, în timp ce restul a fost capturat în urma războiului început de Rusia în februarie 2022.

Pe măsură ce Ucraina se confruntă cu pierderi pe câmpul de luptă, cresc presiunile și asupra lui Zelenski pentru a lua în considerare compromisuri de neacceptat până de curând.

Când a fost întrebat despre cedarea de teritorii către Rusia în schimbul păcii în timpul unui interviu acordat Fox News în noiembrie, Zelenski a declarat că Ucraina „nu poate recunoaște din punct de vedere legal niciun teritoriu ocupat ca fiind rusesc”.

Dar a recunoscut că unele teritorii ar putea fi returnate prin diplomație, mai degrabă decât prin mijloace militare. De asemenea, liderul de la Kiev a declarat, la 1 decembrie că, în cazul în care Ucraina ar adera la NATO, principiul apărării colective prevăzut de articolul 5 al alianței ar putea să nu se aplice teritoriilor ucrainene care se confruntă cu lupte active.

Keith Kellogg a fost numit oficial în funcție la 3 februarie.

„Am făcut multe progrese în ceea ce privește Rusia-Ucraina”, ar fi declarat Trump după semnarea decretului de numite, fără a oferi detalii suplimentare.

Kellogg a lăudat dorința lui Trump de a diloga direct cu Putin, numind refuzul fostului președinte american Joe Biden de a lucra cu tiranul de la Kremlin drept o „greșeală majoră” și susținând că noul președinte al SUA poate intermedia o înțelegere satisfăcătoare atât pentru Putin, cât și pentru Zelenski.

Kellogg a declarat pentru Reuters, la 1 februarie, că alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina, suspendate în contextul războiul, „trebuie să aibă loc”, argumentând că organizarea de alegeri pe timp de război ar consolida democrația din Ucraina.

Administrația Trump discută dacă să asigure o încetare temporară a focului înainte de a negocia o rezoluție permanentă, câștigătorul alegerilor putând supraveghea viitoarele discuții cu Moscova.

Kellogg a sugerat, de asemenea, utilizarea activelor rusești înghețate pentru a achiziționa arme americane pentru Ucraina, după cum a raportat Fox News la 24 ianuarie.

Kellogg ar urma să viziteze Ucraina la sfârșitul acestei luni pentru a discuta cu oficialii ucraineni.

La începutul acestei săptămâni, președintele american Donald Trump a declarat că dorește ca Ucraina să îi furnizeze minerale/metale rare în schimbul susținerii financiare a efortului de război al Kievului împotriva Rusiei.

Afirmația lui Trump pare să se suprapună cu o parte a strategiei de război, cunoscută sub numele de „planul victoriei”, pe care președintele Volodimir Zelenski a prezentat-o aliaților Kievului, inclusiv lui Donald Trump, toamna trecută.

 

Printre altele, planul propune încheierea de acorduri cu parteneri străini pentru a oferi acces comun la resursele strategice valoroase ale Ucrainei.

Pământurile rare, pe care Trump speră să le obțină de la Ucraina ca parte a unui acord pentru ajutorul SUA, sunt metale strategice esențiale pentru industriile care dezvoltă computere, baterii și tehnologii energetice de ultimă generație.

Metalele denumite pământuri rare (metale rare, elemente rare) reprezintă un grup de 17 elemente extrem de importante, socotite critice, pentru asamblarea a aproximativ un sfert din tehnologia actuală - de la telefoane mobile, componente de calculator și motoare electrice până la tehnologii precum bateriile electrice, armamentul sofisticat și turbinele eoliene. În prezent, China este cel mai mare producător mondial de pământuri rare și multe alte minerale esențiale.

Acestea sunt: Scandiu, Ytriu, Lantan, Ceriu, Praseodim, Neodim, Promețiu, Samariu, Europiu, Gadoliniu, Terbiu, Disprosiu, Holmiu, Erbiu, Tuliu, Yterbiu și Lutețiu. 

Potrivit Institutului de Geologie din SUA citat de Reuters, Ucraina deține elemente de pământuri rare precum lantan și ceriu, utilizate pentru televizoare și iluminat, neodim, utilizat în turbine eoliene și baterii EV, precum și erbiu și ytriu, ale căror aplicații variază de la energia nucleară la lasere. 

O cercetare finanțată de Uniunea Europeană indică, de asemenea, că Ucraina are rezerve de scandiu. Datele detaliate privind rezervele sunt clasificate.

Analiștii minieri și economiștii au declarat că Ucraina nu are nicio mină de pământuri rare care să funcționeze comercial.

Potrivit Forumului Economic Mondial, Ucraina este un potențial furnizor cheie de metale și minerale, inclusiv titan, litiu, beriliu, mangan, galiu, uraniu, zirconiu, grafit, apatită, fluorit și nichel.

Serviciul geologic de stat al Ucrainei a declarat că țara deține cele mai mari rezerve de titan din Europa, adică aproximativ 7% din rezervele mondiale și are una dintre cele mai mari rezerve de litiu confirmate din Europa, estimată la 500 000 de tone metrice - vitală pentru baterii, ceramică și sticlă. Rezervele de titan sunt situate în principal în centrul Ucrainei, în timp ce cele de litiu se află în centrul, estul și sud-estul țării.

Rezervele ucrainene de grafit, o componentă cheie a bateriilor pentru vehicule electrice și a reactoarelor nucleare, reprezintă 20% din resursele globale. Zăcămintele se află în centrul și vestul țării.

Cea mai mare parte a depozitelor de cărbune ale Ucrainei, care alimentau industria siderurgică ucraineană înainte de război, sunt concentrate în est și au fost pierdute.

Aproximativ 40 % din resursele metalice ale Ucrainei se află acum sub ocupație rusă, potrivit estimărilor grupurilor de reflecție ucrainene We Build Ukraine și Institutul Național de Studii Strategice, care citează date până în prima jumătate a anului 2024. Acestea nu au furnizat o defalcare detaliată.

De atunci, trupele ruse au continuat să avanseze constant în estul regiunii Donețk. În ianuarie, Ucraina a închis singura sa mină de cărbune cocsificabil din afara orașului Pokrovsk din regiune, pe care forțele Moscovei încearcă să o captureze.

În timpul războiului, Rusia a ocupat cel puțin două depozite ucrainene de litiu - unul în Donețk și altul în regiunea Zaporizhzhia din sud-est. Kievul controlează încă depozitele de litiu din regiunea centrală Kyrovohrad.

Oleksiy Sobolev, primul ministru adjunct al economiei, a declarat în ianuarie că guvernul lucrează la acorduri cu aliații occidentali, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Italia, privind proiecte legate de exploatarea materialelor critice. Guvernul estimează potențialul total de investiții al sectorului la aproximativ 12-15 miliarde de dolari până în 2033.

Serviciul geologic de stat a declarat că guvernul pregătește aproximativ 100 de situri care urmează să fie concesionate și dezvoltate în comun cu parteneri externi, dar nu a furnizat detalii suplimentare.

Deși Ucraina dispune de o forță de muncă foarte calificată și relativ ieftină și de o infrastructură dezvoltată, investitorii evidențiază o serie de obstacole în calea investițiilor, inclusiv procese de reglementare ineficiente și complexe, precum și dificultăți în accesarea datelor geologice și în obținerea de terenuri.

Astfel de proiecte ar dura ani de zile pentru a fi dezvoltate și ar necesita investiții inițiale considerabile, au afirmat aceștia.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.