Analizând dinamica politică din ultima perioadă, cât și o serie de elemente din istoria puțin mai îndepărtată a României, mai ales a secolului XX, politologul și scriitorul Ioan Stanomir a opinat că prezidențiabilul demagog și pro-rus Călin Georgescu este mai degrabă o creație a sistemului românesc, iar "dacă a fost sprijin rusesc, acesta a intervenit la un moment dat, după ce experimentul fusese pus în mișcare de români".
Principalul vinovat în această poveste sordidă în care ne aflăm de câteva luni încoace este președintele Klaus Iohannis, a adăugat Ioan Stanomir.
Nu în cele din urmă, Ioan Stanomir le-a atras atenția concetățenilor, în perspectiva alegerilor prezidențiale din luna mai, să nu ajungă să comită un act de sinucidere colectivă, îmbrățișând electoral falși Mesia pe fondul urii pe care o au față de actualii politicieni de la putere.
Precizările au fost făcute de scriitorul Ioan Stanomir pe parcursul celei mai recente ediții a podcastului realizat de George Buhnici.
Buhnici: Am auzit pe cineva vorbind despre iubire, dar nu reușea să depășească cuvintele iubire și popor. Le punea în aceeași frază de multe ori, dar nu avea straturile de profunzime. Însă, sună bine să zici de iubire.
Stanomir: Să știți că Iubirea sună bine cu o anumită nuanță. Conducătorii dictatoriali, conducătorii totalitari iubesc poporul într-o manieră carnivoră. Vor să-l devoreze. Poporul e principalul fel la masa lor. Fiți foarte atenți cu cei care își declamă iubirea carnivoră pentru voi, pentru că s-ar putea să ajungeți friptură la masa lor.
Buhnici: Păi dimpotrivă, o să-i pună pe dușmani ca friptură pe masă.
Stanomir: Problema este că dușmanii ajung primul fel, iar la desert s-ar putea să fie și admiratorii entuziaști. Aș vrea să fiu foarte brutal la sfârșit. Mulți spun că domnul Călin Georgescu este doar o caricatură. Eu aș spune că este o imagine a modului în care această Românie nu și-a gestionat crimele și traumele. Nu și-a gestionat trecutul legionar, trecutul antonescian, trecutul comunist și trecutul postcomunist. Toate aceste traume, toate aceste crime, tot acest mâl este domnul Calin Georgescu.
Buhnici: Pentru că România este țara în care nimic nu se termină niciodată.
Stanomir: În general, țările sunt bântuite.
Buhnici: Nu închidem capitolele.
Stanomir: Este greu să le închizi. Cum poți să închizi capitolul poliției politice când poliția politică se reinventează după 90? Cum poți să închei capitolul comunismului când îi executăm pe Nicolae Ceaușescu și pe soția sa, dar păstrăm nomenclatura și o rebotezăm FSN? Cum poți să vorbești despre Călin Georgescu fără să vorbești despre cel care este creația securității și care probabil a avut relații profunde cu cel care a fost emblema securității externe în vremea lui Nicolae Ceaușescu, Mihai Caraman?
Buhnici: De ce nu scoatem ceva de la CNSAS pe subiectul ăsta?
Stanomir: Eu nu vă pot răspunde. Însă, ceea ce v-aș putea răspunde este altceva mai neliniștitor. Mie mi se pare din ce în ce mai clar că domnul Călin Georgescu este o creație internă și că principalul sprijin pentru ascensiunea sa a fost unul intern și că dacă a fost sprijin rusesc, acesta a intervenit la un moment dat, după ce experimentul fusese pus în mișcare de români.
Buhnici: De oportunitate.
Stanomir: De oportunitate. Iar statul român are o teribilă problema acum, să își expună vulnerabilitățile ascunse pe care domnul Călin Georgescu le întruchipează. Și principalul vinovat în această poveste sordidă în care ne aflăm de câteva luni încoace este Klaus Iohannis. Și dați mi voie să-mi fac mea culpa. Am spus că președintele Iohannis merită să rămână, am zis-o, dar cred că ținând seama de actualul comportament al domniei sale...
Buhnici: Care comportament?
Stanomir: Absența oricărei comunicări cu cetățenii și disprețul profund pe care îl arată față de misiunea sa. Atunci poate că ar fi mai bine ca domnia sa să demisioneze, și pentru domnia sa și pentru noi.
Buhnici: De acord.
Stanomir: Domnul Klaus Iohannis trebuie judecat cu măsură. Nu trebuie să fim fanatici. Domnul Klaus Iohannis a făcut și multe lucruri importante, în special pe plan extern.
Buhnici: Vă dați seama ce tragic e să ieși din istorie precum Klaus Iohannis, după ce am intrat în Schengen?
Stanomir: Klaus Iohannis lasă moștenire Schengenul și Visa Waiver.
Buhnici: Pe ultima sută de meri.
Stanomir: Dar a mai lăsat ceva pe ultima sută de metri: anularea alegerilor. Or, cred că pentru a te salva în ochii compatrioților tăi este nevoie de un singur lucru, a-i privi în față și a le spune sincer: "Am greșit".
Buhnici: Și-a cerut iertare că nu a fost bine înțeles.
Stanomir: Nu vreau să comentez. Nefiind om politic, v-aș spune doar că au existat oameni politici în secolul XX care au avut curajul de a-și scoate națiunile din abis: Churcill, De Gaulle, Adenauer, președintele Roosevelt în timpul războiului sau Ronald Reagan după prăbușirea din Vietnam și apropierea de punctul culminant al Războiului Rece. Acești politicieni sunt politicieni vizionari.
Buhnici: Nouă ne trebuie acum, până în luna mai, căci nu am văzut nimic până în prezent care să mă convingă. A apărut un astfel de candidat la orizont? Aveți vreo speranță?
Stanomir: Mă faceți să surâd. E un surâs, așa, de celuloid. După ce au provocat această dramă a României, provoacă o tragicomedie, nefiind capabili nici măcar să genereze un candidat decent. E tragicomedie, nu comedie, pentru că echilibrul dintre tragic și comic se poate schimba foarte repede, fiindcă ne putem pomeni cu situația în care să avem alegeri fără opțiune în luna mai.
Buhnici: Ne apropiem de momentul acela. Eu încă îmi pun speranța că viitorul președinte al României încă nu și-a anunțat candidatura în vreun fel sau altul.
Stanomir: Nu trebuie să ne facem mari speranțe.
Buhnici: Ce facem dacă nu avem un candidat care să ne reprezinte în mai? Cei mai mulți oameni competenți refuză jocul politic.
Stanomir: Cred că ne trebuie în primul rând un președinte care să nu facă atât de mult rău țării pe care o conduce.
Buhnici: Eu am auzit și un scenariu în care inclusiv Călin Georgescu e o varianta optimă ca să le arătăm oamenilor că atât s-a putut și vedem la următoarele alegeri, că până la urmă nici Klaus Iohannis n-a avut exagerat de multă putere, că a fost anesteziat la Cotroceni, închis într-un cocon de USL.
Stanomir: Eu cred că ar fi contraindicat și periculos să avem președinte pe cineva care este filolegionar, filoantonescian, filoceaușist și critic al Scutului de la Deveselu. Nu cred că asta ne trebuie. Putem avea mediocri, putem avea vulgari...
Buhnici: Nu uitați de Baza de la Kogălniceanu.
Stanomir: Asta este ultima formulă găsită de domnul Călin Georgescu și, sincer vorbind, mie îmi este foarte greu să înțeleg cum poți să fii simultan prieten al Statelor Unite și votant al lui Calin Georgescu.
Buhnici: Dar a spus că a refuzat o posibilă invitație la învestitura lui Donald Trump pentru că a ales România. Eu nu bag mâna în foc că Donald Trump este fanul lui.
Stanomir: Eu cred că trebuie să fim foarte prudenți atunci când facem judecăți despre președintele SUA din simplul motiv că pentru siguranța națiunii noastre o relație strânsă cu Statele Unite este vitală. Deci trebuie să fim hotărâți să facem toate eforturile posibile pentru a duce mai departe cel mai prețios element din politica noastră externă, parteneriatul cu Statele Unite.
Buhnici: Altfel va trebui să ne rugăm de polonezi, că nemții o să stea să se răzgândească și francezii o să amâne la nesfârșit.
Stanomir: Cred că trebuie să înțelegem că națiunile își făuresc singure destinul și că o națiune mediocră nu poate avea decât un destin mediocru sau, mai rău, un destin criminal dacă este o națiune criminală.
Buhnici: Totuși, haideți s-o spunem pe șleau: suntem vreo mare o națiune măreață.
Stanomir: Nu, dar ne putem distruge. Gândiți-vă că am avut un secretar general PCR, ulterior președinte al RSR, care a distrus fibra morala a acestei națiuni și căruia îi datorăm atâtea dintre nenorocirile noastre de astăzi.
Buhnici: Dar a încercat să ne salveze. De datorii ne-a salvat. Ne-a salvat de multe lucruri.
Stanomir: Ne-a salvat de datorii și ne-a oferit o îmbrățișare carnivoră.
Buhnici: Domnule profesor, vă mulțumesc. Mai veniți?
Stanomir: Dacă suntem sănătoși și dacă libertatea de exprimare mai există, cu mare plăcere.
Buhnici: După o discuție de genul acesta, ajungă să-ți dai seama că numai într-o democrație poți să vorbești așa ceva.
Stanomir: Democrația este imperfectă, dar acordă și imperfecților ca noi șansa de a se exprima.
Buhnici: Acum numărați țările în care această conversație nu ar fi putut să aibă loc.
Stanomir: Păi una este țara admirată de Călin Georgescu și țara pe care dânsul o socoate ca fiind amenințată de Baza de la Kogălniceanu, Federația Rusă. Aș mai spune pe final o singură chestiune, să nu lăsăm revolta să devină o forță autodestructivă.
Buhnici: Poți să-i detești pe cei de la putere...
Stanomir: Dar să nu comitem un act de sinucidere colectivă!
Buhnici: Corect, dar faptul că îi detești pe ăștia nu înseamnă că îl susții pe celălalt.
Stanomir: Nu trebuie să îmbrățișezi falși Mesia. Este cel mai periculos lucru!
Vedeți video de la 2:04:00: