"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
România – prin intermediul Ministerul Afacerilor Externe de la București – a anunțat că nu și-ar dori să fie, din nou, parte a vreunui cadru internațional de reglementare a conflictului transnistrean. În același timp, diplomația de la București susține abordarea pragmatică și pașnică a Chișinăului de reintegrare a Tiraspolului, Tighinei și a raioanelor sale din stânga Nistrului.
În 1992, în timp ce luptele de pe Nistru erau în toi, România a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, stat-observator al reglementării conflictului alături de Ucraina, R.Moldova și Rusia ocupantă (prin efemerul mecanism cvadripartit de consultări politice privind reglementarea conflictului militar – detalii AICI).
Deși a refuzat să se angajeze direct în luptele de pe Nistru, trimițând doar muniții și transportatoare blindate în ajutorul tinerei armate basarabene, după război, România a fost singurul avocat internațional adevărat al R.Moldova. Regimul separatist și ilegal rusesc de la Tiraspol în schimb, beneficia de sprijinul diplomatic și militar plenar al Federației Ruse, dar și de un sprijin tacit din partea Ucrainei lui Kravchiuk (încă insuficient desovietizată), ultima aprobând, în timpul agresiunii militare rusești, tranzitul pe teritoriul său a tancurilor și mercenarilor ruși și cazaci ruși de pe Don spre așa-zisa “Transnistria”.
În noul și actualul context internațional și geopolitic, R.Moldova nu se mai poate baza în mod direct pe sprijinul diplomatic al României, acum stat membru UE și NATO, precum a făcut-o în 1992. Și, deși își declară susținerea pentru abordarea pragmatică și pacifistă a Chișinăului în privința chestiunii reintegrării Tiraspolului, Tighinei și raioanelor sale din stânga Nistrului, diplomația de la București, care rămâne în continuare principalul avocat incontestabil al R.Moldova pe arena internațională, de data aceasta își lasă clientul singur în față Rusiei și regimului Krasnoselski în dosarul transnistrean. Acest lucru ar putea avea consecințe nefaste pentru R.Moldova în perspectiva în care Chișinăul ar putea fi pus în situația de a face concesii injuste regimului separatist, inclusiv de ordin juridic, politic și administrativ.
Vă prezentăm, mai jos (inclusiv foto), răspunsul Ministerului Afacerilor Externe de la București:
“România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, în conformitate cu dreptul internațional, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său european. Dată fiind agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, „formatul 5+2” (procesul de reglementare politică preexistent) este suspendat. România are un interes firesc și legitim pentru rezolvarea acestei probleme securitare din proximitatea frontierelor noastre, care sunt în egală măsură frontierele externe ale Uniunii Europene. Prin urmare, statul român rămâne pe deplin angajat în eforturile la nivel internațional pentru soluționarea conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. România sprijină abordarea autorităților de la Chișinău pentru o reglementare pașnică a dosarului transnistrean, singura soluție viabilă.”
După retragerea unilaterală a României din dosarul transnistrean (se știe că retragerea României a fost rodul presiunilor și insistențelor Moscovei și regimului ilegal de la Tiraspol), golul ei a fost acoperit parțial de Ucraina, care s-a prezentat ca noua avocată a R.Moldova împotriva Rusiei și agenturii rusești de la Tiraspol. Din 2024, diplomația de la Kyiv a preluat inițiativa, discutând intens despre includerea chestiunii retragerii trupelor rusești de ocupație din stânga Nistrului pe agenda viitoare de pace ruso-ucraineană. Pe 10 iulie 2024, Podul.md anunța în exclusivitate că Ucraina este pregătită să propună Rusiei acest lucru la viitoarele negocieri de pace (detalii AICI).
În noiembrie 2024, Biroul Politici de Reintegrare comunica, pentru Podul.md, că R. Moldova și-ar dori garanții de securitate națională și regională în procesul reglementării transnistrene, arătându-și deschiderea pentru inițiativa de la Kyiv (detalii AICI).
În sfârșit, pe 26 decembrie, ministrul de Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, a vorbit pentru prima dată despre necesitatea ca problema transnistreană să facă parte din viitoarele negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia (detalii AICI).
