Cristian Preda: "Georgescu face doar tărăboi. În lectura mea, CEDO nu va admite plângerea sa". Explicațiile politologului

Politologul Cristian Preda - profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, consideră că CEDO va respinge contestația formulată de candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, împotriva deciziei Curții Constituționale a României prin care au fost anulate alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024. 

Pe parcursul solicitării formulate către CEDO, Călin Georgescu a cerut, printre altele, obligarea statului român să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur și anume finala prezidențială disputată între el și candidata USR Elena Lasconi. 

Cu toate acestea, Cristian Preda punctează faptul că aria de competență a Curții Europene a Drepturilor Omului este limitată la scrutinele legislative, iar în România funcția prezidențială nu poate inița legi și are un drept de veto limitat, putând respinge o inițiativă legislativă doar în prima lectură, Parlamentul având ulterior prerogative exclusive în materie de legiferare. 

"Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor, susținând că i-a fost încălcat 'dreptul la alegeri libere'

Numai că dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative.  

Jurisprudența CEDO a stabilit în mod explicit că exercitarea acestui drept în alegerile prezidențiale e luată în seamă doar dacă șeful statului are inițiativă legislativă sau prerogative extinse în adoptarea legilor: nu e cazul cu președintele României, care nu poate iniția legi și al cărui veto e limitat la o primă versiune a legii.

Așa că Georgescu face doar tărăboi. În lectura mea, CEDO nu va admite plângerea sa.  

N-ar fi rău ca presa noastră să mai verifice informațiile înainte de a le publica. Dacă n-o face, riscă să ajungă să sprijine propaganda amicului lui Putin...", explică politologul Cristian Preda. 

"Citez un fragment din ghidul CEDO referitor la articolul 3 din Protocolul nr. 1: «6. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Curtea a considerat că prerogativele șefului statului nu ar putea, ca atare, să conducă la a considera această funcție un 'corp legislativ' în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1. Totuși, nu exclude posibilitatea aplicării art. 3 din Protocolul nr. 1 în privința alegerilor prezidențiale. Dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un 'corp legislativ' în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1 [Boškoski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (dec.), 2004; Brito Da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei (dec.), 2008]. Însă această posibilitate nu a fost utilizată până acum și nu a fost nici măcar menționată în cauze ulterioare [Paksas împotriva Lituaniei (MC), 2011; Anchugov și Gladkov împotriva Rusiei, 2013, pct. 55-56].»", conchide Cristian Preda.