Destabilizarea Occidentului. Războiul informațional dus de Rusia contra refugiaților ucraineni e doar o piesă dintr-un puzzle mult mai larg / Cum influențează moscoviții lumea occidentală: implicarea în atacuri teroriste, spargerea unor servere clasificate, interferența în politica internă a unor state (Anna Neplii)

Războiul la scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei a fost coroborat zilnic de Kremlin cu desfășurarea de atacuri informaționale ce au vizat atât Ucraina și ai săi cetățeni, precum și comunitatea internațională.

Partea 1: Ucrainenii care s-au adăpostit în țările UE sunt în continuare ținta atacurilor moscovite, de data aceasta din registrul războiului informațional. Care sunt narativele diseminate masiv de propagandiștii Rusiei / Structura campaniei de dezinformare (Anna Neplii)

Așa cum bine știm, este departe de a fi prima dată când Rusia încearcă să destabilizeze diferite țări din întreaga lume. Pe lângă susținerea separatismului și a totalitarismului, adesea urmate de intervenții militare, precum în R.Moldova, Georgia, Ucraina, Siria și anumite națiuni africane, Rusia conduce numeroase atacuri informatice și cibernetice, sprijină indirect terorismul și încearcă să se amestece în politica internă a țărilor spațiului euro-atlantic. 

Atacul terorist rusesc produs la Paris

De exemplu, pe 14 noiembrie 2015, în urma unei serii de atacuri teroriste la Paris care au curmat viața a peste 100 de persoane și au rănit câteva sute, Bashar al-Assad - președinte al Siriei până de curând, a declarat că atacurile au fost rezultatul politicilor Franței de sprijinire a rebelilor din opoziția siriană.

Este bine cunoscut faptul că Assad a primit sprijin activ, inclusiv asistență militară, din partea Rusiei. Rusia a încercat, de asemenea, să-și creeze propria coaliție, dar a rămas izolată. În același timp, Rusia a luptat în Siria nu împotriva Statului Islamic (ISIS) - pe care multe țări, inclusiv Rusia, îl recunosc ca organizație teroristă, ci contra forțelor de opoziție față de Assad, ce au fost susținute de țările occidentale.

Assad a susținut că toate grupurile rebele care se opun guvernării sale în Siria sunt teroriste și i-a cerut președintelui francez François Hollande să-și schimbe politica față de Siria. Această declarație a demonstrat o legătură directă între atacurile de la Paris și intențiile acestui regim, pe care Rusia l-a apărat. 

Atacurile cibernetice rusești asupra SUA, Germaniei, Franței și OSCE

Un alt exemplu de interferență a Rusiei în afacerile europene constă în sprijinirea partidelor populiste și radicale din UE, coroborată cu desfășurarea de atacuri cibernetice, cum ar fi piratarea serverelor Bundestag-ului în Germania în 2015 și interferența în alegerile din UE și SUA.

Serviciile secrete ruse au efectuat cu succes un atac cibernetic asupra serverelor Partidului Democrat din SUA. Câteva luni mai târziu, pe 13 august 2016, un grup necunoscut numit "The Shadow Brokers" a publicat anunțuri pe GitHub, PasteBin, Twitter și Tumblr în care susținea că ar fi spart sistemele informatice ale Equation Group, asociat cu Agenția de Securitate Națională din SUA. O parte din datele furate au fost puse la dispoziția publicului, în timp ce alte fișiere au fost scoase la licitație.

Printre datele scurse s-au numărat scripturi pentru configurarea serverelor pentru a controla software-urile rău intenționate, precum și instrumente pentru atacarea routerelor de rețea și a firewall-urilor. Unele instrumente se potriveau cu cele menționate anterior de Edward Snowden, denunțătorul NSA care a fugit în Rusia.

La sfârșitul lunii decembrie a anului 2016, instituțiile de presă au raportat că au fost descoperite programe spyware pe un laptop implicat în rețeaua electrică din Vermont. În plus, în luna decembrie, a ieșit la iveală că serverele OSCE au fost piratate în octombrie 2016. Toate cele 57 de state membre OSCE au fost informate despre atac, dar detaliile nu au fost dezvăluite la momentul respectiv. Totodată, grupul rus APT28 (cunoscut și sub numele de "Fancy Bear") este considerat responsabil pentru atacul care a vizat anterior canalul de televiziune francez TV5 Monde, în aprilie 2015.

Organizarea de proteste antiguvernamentale în Muntenegru și tentativa de asasinat asupra prim-ministrului

În a doua jumătate a lunii octombrie 2016, prim-ministrul Muntenegrului a acuzat Rusia de implicare în protestele antiguvernamentale desfășurate în ziua alegerilor parlamentare, mai precis pe 16 octombrie.

Protestatarii s-au opus, printre altele, aderării la NATO. În timpul alegerilor, naționaliștii sârbi, susținuți de serviciile de informații ruse, au planificat provocări menite să pună mâna pe Parlament și să inițieze o lovitură de stat antiguvernamentală.

În februarie 2017, Guvernul Regatului Unit a confirmat această informație. Serviciile de informații ruse l-au monitorizat luni de zile pe prim-ministrul Milo Đukanović, în pregătirea unei tentative de asasinat, antrenând totodată un grup de autori din rândul naționaliștilor sârbi.

Imixtiunea în ceea ce privește Brexitul și otrăvirea unui spion

În iulie 2018, ziarul britanic The Observer, deținut de The Guardian, a publicat o investigație referitoare la legăturile dintre Aaron Banks, cel mai mare sponsor al campaniei Brexit, și înalți oficiali ruși, printre care, în primul rând, ambasadorul Rusiei la Londra, Alexander Yakovenko.

S-a raportat că Banks și ambasadorul rus au avut 11 întâlniri. Pe parcursul acestor întâlniri, lui Banks i s-a oferit posibilitatea de a cumpăra mine de aur rusești.

În plus, în această perioadă, averea lui Banks a crescut în mod neașteptat. Potrivit investigației, el a primit finanțare din Rusia pentru a sprijini ieșirea Marii Britanii din UE. Băncile au donat milioane de lire sterline grupurilor de lobby și Partidului pentru Independența Regatului Unit.

Câțiva ani mai târziu, la începutul lunii martie a anului 2018, fostul ofițer de informații militare ruse Serghei Skripal, fiica sa și alte câteva persoane au fost otrăvite în Regatul Unit. Atacul a implicat o armă chimică clasificată drept agent care afectează sistemul nervos central.

Anchetatorii britanici suspectează cetățenii ruşi de organizarea tentativei de asasinat. Grupul de investigații Bellingcat susține că acești indivizi sunt ofițeri ai Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate Ruse.

Destabilizarea Uniunii Europene în prezent

Rapoartele despre interferența agresivă a Rusiei în alte țări nu se termină aici. Deocamdată, sarcina principală este de a contracara amenințările informaționale și cibernetice pe care Rusia le exercită asupra Occidentului.

În articolul anterior am făcut paralele între actualele atacuri informaționale desfășurate de Rusia și cele efectuate asupra UE în timpul fazei active a războiului din Siria. Direcțiile campaniilor informaționale rusești au rămas în mare parte neschimbate, doar contextul și instrumentele evoluând.

Pentru a destabiliza țările europene și relațiile dintre ucraineni și comunitatea internațională, Rusia s-a concentrat pe 3 direcții principale în campaniile sale informaționale:

1. Demonizarea refugiaților ucraineni în ochii cetățenilor europeni.

2. Discreditarea sprijinului țărilor UE pentru refugiații ucraineni în ochii publicului ucrainean și rus.

3. Promovarea imaginii Rusiei ca cel mai bun refugiu pentru refugiații ucraineni.

În prima parte, am examinat implementarea campaniei de demonizare a refugiaților ucraineni în ochii cetățenilor europeni. Astăzi voi aborda celelalte 2 aspecte. 

Demonizarea sprijinului țărilor UE pentru refugiații ucraineni în ochii publicului ucrainean și rus

Scopul principal al acestei campanii este discreditarea politicilor guvernelor europene în materie de sprijin social și ajutor umanitar pentru ucrainenii care fug de război.

De asemenea, se desfășoară o demonizare a cetățenilor UE prin crearea unei imagini de "susținători incerți" și "susținători ai valorilor imorale".

Această direcție implică un cerc mai larg de reprezentanți oficiali ai Rusiei în comparație cu cea anterioară. În consecință, mai multe declarații care discreditează țările și cetățenii UE pot fi identificate în surse deschise.

De exemplu, pe 3 decembrie 2022, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus următoarele pe canalul său de Telegram: "Între timp, adevărata amenințare la adresa femeilor ucrainene nu vine din Rusia, ci le așteaptă în Europa. Recent, Ministerul Egalității din Suedia a lansat o declarație în care afirmă în mod explicit că femeile ucrainene refugiate devin tot mai frecvent victime ale proxenetismului și sclaviei sexuale. Această declarație a fost difuzată de mass-media locală, dar nu a existat nicio reacție din partea Kyivului sau a comunității internaționale". 

Pe 26 martie 2023, Zaharova a publicat o postare în care susținea că copiii ucraineni care s-au refugiat în UE se confruntă în mod regulat cu marginalizarea în diferitele sale forme, până la exploatare sexuală și sclavie.

"În lumina problemelor catastrofale nerezolvate cu care se confruntă mii de minori ucraineni din țările UE, presupusa îngrijorare a comunității euro-atlantice pentru copiii evacuați de Rusia din zona de luptă pare ipocrită și deosebit de cinică", a adăugat Zaharova.

Pe 30 iunie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a promovat ceea ce a pretins a fi numeroase plângeri din partea refugiaților ucraineni cu privire la faptul că autoritățile europene de tutelă le-au luat cu forța copiii.

Dincolo de declarațiile oficialilor, mass-media rusă și canalele de Telegram servesc, la rândul lor, ca surse de dezinformare și mesaje manipulative în această direcție.

De exemplu, pe 26 septembrie 2023, canalul Telegram al canalului rus de televiziune online "Tsargrad TV" a publicat un videoclip în limba franceză, pretins a fi difuzat de CNews, cu următoarea burtieră: "Autoritățile franceze au evacuat refugiații ucraineni dintr-o școală din arondismentul 7 din Paris, unde au locuit și au relocat 25 de migranți ilegali din Guineea".

Centrul Ucrainean de Combatere a Dezinformării (CCD) a respins această publicație, precizând că reportajul TV nu a menționat că refugiații ucraineni au fost forțați să părăsească școala pentru migranții africani. În timp ce refugiații ucraineni au trăit într-adevăr în acea școală pentru o perioadă, ei părăsiseră deja clădirea când imigranții au fost stabiliți acolo.

Pe 27 decembrie 2023, canalul Telegram "Sheikh Tamir" a publicat un mesaj în care susținea: "Eurostat a publicat statistici: cetățenii germani sunt gata să susțină deportarea forțată a refugiaților ucraineni în 2023. Bărbați și femei cu vârsta de 18 ani și peste au fost chestionați. Graficul vorbește de la sine. Majoritatea germanilor și-au exprimat păreri pozitive despre deportarea forțată a ucrainenilor pe front".

La scurt timp, Centrul de Combatere a Dezinformării a dezmințit acest lucru, afirmând că astfel de statistici nu există pe site-ul Eurostat la care se face referire de canalele de propagandă. Astfel, informațiile difuzate sunt încă un fals, menit să creeze iluzia unei saturații în raport cu ucrainenii și Ucraina în ansamblu.

Promovarea Rusiei ca cel mai bun refugiu pentru refugiații ucraineni

Pe lângă "demonizarea" ucrainenilor din străinătate și influențarea politicilor europene, Rusia folosește în mod activ subiectul refugiaților ucraineni pentru a justifica obiectivele așa-numitei operațiuni militare speciale, pretinzând că există o dorință a cetățenilor ucraineni de a-și conecta viața cu Federația Rusă.

Astfel, sarcina principală este de a discredita conducerea politico-militară a Ucrainei și de a justifica acțiunile criminale ale armatei ruse pe teritoriul ucrainean.

În același timp, scopul este de a crea o imagine a Rusiei ca țară democratică care oferă refugiu refugiaților ucraineni forțați să fugă de consecințele "regimului terorist de la Kyiv".

Narațiunea centrală a acestei campanii pune în contrast atitudinea "binevoitoare" a Rusiei față de refugiații ucraineni cu mediul "nefavorabil" din Europa.

Declarațiile conform cărora Rusia este un loc mai bun pentru refugiații ucraineni în comparație cu țările occidentale au fost făcute chiar de însuși Putin.

"Simțiți diferența dintre acei oameni care au venit la noi din Ucraina față de cei din Europa. Acolo merg la restaurante și cer facilității, în timp ce aici oamenii cer de lucru", a spus președintele rus pe 4 noiembrie 2022, în timpul unei conversație purtate cu mai mulți "voluntari". 

Iar pe 9 septembrie 2022, Zaharova a spus următoarele: "La punctul de control din Zaporojie s-a format o coadă lungă, prin care trec zilnic până la 700 de oameni. Aflând de la prieteni și rude despre despre viața pașnică în orașele și satele lor natale (ocupate în prezent de rusia n.red.), oamenii se întorc acasă. Acest lucru, în special, ar putea fi văzut de experții AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică -n.red.). care au trecut pe acolo și au avut ocazia să discute cu oameni obișnuiți în drum spre Centrala Nucleară Zaporojie". 

Această narațiune despre condițiile de viață mai bune pentru ucrainenii din Rusia a fost difuzată pe scară largă în mass-media rusă.

În plus, rușii folosesc profiluri ale unor presupuși utilizatori obișnuiți care își împărtășesc poveștile. Acestea sunt, de fapt, relatări neautentice care răspândesc teze distructive, polarizează comunitatea ucraineană, provoacă conflicte între cetățeni și discreditează autoritățile ucrainene în ochii ucrainenilor din străinătate. Scopul principal este reducerea numărului de ucraineni care sprijină Ucraina și intenționează să se întoarcă acasă după război.

Printre narațiunile răspândite se numără povești despre modul în care tutorii în țările UE "refuză să returneze" copiii ucraineni părinților lor, despre presupusa "selectare strictă" a refugiaților ucraineni și deportarea celor care "nu au trecut" de selecție, respectiv despre evacuarea refugiaților ucraineni din locuințe și relocarea lor în "lagăre de concentrare" etc.

În acest context, există relatări ocazionale despre presupusele cozi formate la granița ucraineano-rusă, despre ajutorul generos din partea soldaților ruși către ucraineni, respectiv despre atitudinea favorabilă a ucrainenilor față de ruși etc. Coroborat cu aceste reportaje, există și comentarii false de pe fonturi pretins ucrainene, menite să întărească teze precum "Europei nu-i pasă de ucraineni, dar Rusiei da" și așa mai departe.

Astfel de comentarii sunt răspândite de mai multe conturi într-un interval de timp scurt, indicând utilizarea unor rețele coordonate neautentice. 

O revizuire detaliată a acestor conturi dezvăluie că le lipsesc descrieri, postări sau prieteni, confirmându-se că sunt boți. Unele dintre ele au fost deja șterse de moderatorii Facebook.

În loc de concluzii

Devine evident că atacurile informaționale rusești sunt bine planificate și nu întâmplătoare sau spontane. Metodologia lor a fost "testată" de zeci de ani și modernizată în funcție de realitățile actuale.

Rusia investește resurse semnificative în atingerea obiectivelor sale. Implementarea lor implică nu numai oficiali ruși de rang înalt (cum ar fi Putin însuși, reprezentanta MAE Maria Zaharova, ministrul de Externe Serghei Lavrov, fostul secretar al Consiliului de Securitate Nikolai Patrushev, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU Vasily Nebenzya și secretarul de presă prezidențial Dmitri Peskov, dar nu numai), mass-media rusă autohtonă și străină (care, în ciuda sancțiunilor, rămân accesibile cetățenilor europeni), dar și rețelele sociale unde se observă creşterea conturilor cu comportament lipsit de autenticitate.