Ucrainenii care s-au adăpostit în țările UE sunt în continuare ținta atacurilor moscovite, de data aceasta din registrul războiului informațional. Care sunt narativele diseminate masiv de propagandiștii Rusiei / Structura campaniei de dezinformare (Anna Neplii)

Odată cu debutul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, un număr semnificativ de ucraineni – în mare parte femei și copii – au fost forțați să părăsească țara pentru a-și salva viețile. Majoritatea țărilor din întreaga lume, inclusiv statele membre UE, au acceptat refugiați ucraineni și le-au oferit asistență, inclusiv ajutor financiar, locuințe, locuri de muncă și educație.

Potrivit datelor Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU, începând cu 2022, peste 14 milioane de ucraineni au fost strămutați. Războiul pe scară largă a provocat cea mai mare criză de strămutare a unei populații de la al Doilea Război Mondial încoace, forțând aproape o treime din populația Ucrainei să-și părăsească casele.

Peste 6,5 milioane dintre ei sunt împrăștiați în întreaga lume ca refugiați, în timp ce aproximativ 3,7 milioane sunt persoane strămutate în interiorul Ucrainei. Pe de altă parte, în pofida riscurilor, până la data de 22 februarie 2024, peste 4,5 milioane de ucraineni s-au întors deja acasă.

Cu toate acestea, la sfârșitul lunii iulie 2024, mai mult de 6 milioane de refugiați ucraineni încă erau înregistrați în Europa. În timp ce aceste persoane au reușit să se protejeze de loviturile rachetelor rusești, în țările gazdă se confruntă zilnic cu alte tipuri de atacuri moscovite, în domeniul informațional.

Cum se repetă istoria: o paralelă cu Siria

Această poveste nu este nouă. Rusia a mai folosit subiectul refugiaților pentru a exercita o influență informațională distructivă asupra audienței internaționale. Kremlinul a utilizat deja această tactică într-o campanie pe scară largă împotriva refugiaților sirieni.

Sprijinind regimul lui Bashar al-Assad, Moscova a exploatat activ problema migranților sirieni pentru a destabiliza UE și a amplifica atitudinile negative față de refugiați. Această campanie a făcut parte din strategia globală mai largă a Rusiei de a-și spori influența geopolitică și de a-și slăbi oponenții pe scena internațională.

Potrivit unui studiu al Institutului Democraților Europeni (IED) intitulat "Cum manipulează kremlinul criza refugiaților: dezinformarea rusă ca amenințare la adresa securității europene", Rusia a avansat 3 narațiuni principale pe parcursul campaniei sale anterioare de intoxicare:

1. "Învinovățire" - Rusia a transferat responsabilitatea pentru criza refugiaților asupra Europei și Statelor Unite. Mass-media rusă a acuzat UE și SUA că au provocat războiul civil sirian și au sprijinit terorismul.

2. "Amenințare" - Rusia a alimentat panica și îngrijorările cu privire la securitatea europeană pe fondul cauza afluxului de refugiați. Mass-media rusă a propagat narațiuni despre activitățile criminale ale refugiaților, adesea cu tentă sexuală.

3. "Securitate" - Simultan, Rusia s-a prezentat ca singurul garant al securității pentru țările europene.

Astfel, în timpul războiului dus la scară largă împotriva Ucrainei, Rusia a investit în mod similar în destabilizarea țărilor europene și a relațiilor dintre ucraineni și comunitatea internațională.

O analiză a peisajului informațional dezvăluie 3 direcții principale de influență rusă care vizează Ucraina, cetățenii ucraineni, respectiv țările și populațiile UE:

1. Demonizarea refugiaților ucraineni în ochii cetățenilor europeni.

2. Discreditarea sprijinului țărilor UE pentru refugiații ucraineni în ochii publicului ucrainean și rus.

3. Promovarea imaginii Rusiei ca cel mai bun refugiu pentru refugiații ucraineni.

Începutul campaniei de demonizare a refugiaților ucraineni în Europa

Această campanie informațională a început aproape imediat după debutul invaziei la scară largă și stabilirea unui număr semnificativ de ucraineni în țările europene.

Scopul principal este de a distorsiona percepția cetățenilor europeni despre ucrainenii care fug de agresiunea rusă.

Pentru a realiza acest lucru, Rusia creează și răspândește numeroase povești false despre "refugiații ucraineni", difuzându-le în aproape toate țările UE.

Direcția acestor falsuri este stabilită în primul rând de oficialii ruși. De exemplu, pe 26 aprilie 2022, fostul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrushev, a susținut că ucrainenii care sosesc în Occident consideră că europenii au datoria să-i întrețină. Mai mult, acesta a zis că infractorii care fug din Ucraina ar încerca să ocupe nișe avantajoase și să preia controlul asupra grupurilor criminale locale, agravând inevitabil situația criminalității în Europa.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a participat activ la răspândirea dezinformărilor despre refugiați.

"Știți ce teste se efectuează în prezent asupra persoanelor care sosesc în țările UE de pe teritoriul ucrainean? Teste pentru tuberculoză. De ce? Pentru că știu foarte bine ce făceau structurile NATO acolo (în Ucraina - n.red.)", a declarat Zaharova pe 18 mai 2022.

Mai târziu, aceste declarații, respectiv unele similare, precum și povești fabricate care le "confirmă", au început să circule pentru a viza audiența internațională, în special prin surse rusești în limba engleză.

În pofida acestor aspecte, această campanie de intoxicare nu a câștigat prea mult teren în anul 2022. La vremea respectivă, Rusia și-a mutat activitatea informațională în alte domenii, "înghețând" această campanie timp de peste 1 an. Între timp, au apărut ocazional falsuri minore, în special pe platforme precum Facebook, Telegram și X. 

De exemplu, pe 27 iunie 2022, canalul rus de Telegram "Украина.ру" (Ukraine.ru) a publicat un fragment dintr-un reportaj de știri spaniol RTVE despre incendiile din Spania, unde un text care se derulează în partea de jos a videoclipului pretindea că mai mulți refugiați ucraineni ar fi pornit focul în timp ce încercau să ardă un steag rusesc. Această poveste s-a răspândit ulterior în mass-media în limba spaniolă.

Însă, pe 29 iunie 2022, proiectul StopFake a dezmințit această afirmație, clarificând că "reportajul aborda incendiile mari de vegetație din Spania, fără a menționa că ucrainenii ar fi implicați în incendii".

Videoclipul răspândit de propaganda rusă fusese editat. Mesajul potrivit căruia "refugiații ucraineni au provocat un incendiu de pădure în timp ce ardeau un steag rus" a fost adăugat în mod deliberat pentru a discredita ucrainenii din Spania.

Un alt exemplu de dezinformare rusă a apărut pe 11 octombrie 2022, în publicația poloneză Interia Wydarzenia. Această campanie de intoxicare susținea că un val de infecții cu HIV ar fi fost cauzat în Polonia de refugiații ucraineni. Acest articol s-a răspândit rapid pe canalele de Telegram în rusă și poloneză.

Pe 30 noiembrie 2022, ziarul rus RG.RU a publicat din nou un articol în care susținea că refugiații ucraineni au declanșat un focar record de HIV în Polonia. În mod similar, StopFake a dezmințit această afirmație, citând explicația Ministerului Polonez al Sănătății conform căreia, deși numărul cazurilor de HIV înregistrate a crescut parțial în contextul sosirilor din Ucraina (dintre care unele erau HIV pozitive), acestea au fost incluse în statisticile generale și li s-au oferit consultații și tratament. Nimeni nu susținuse că acea creștere s-a cauzat unui "aflux de refugiați".

Iar pe 18 ianuarie 2023, compania poloneză de analiză și consultanță UCE GROUP a publicat un articol intitulat "Polonezii s-au săturat de furturile din magazine: peste 44% cer penalități mai dure pentru hoți".

Acest articol a fost folosit de canalele ruse pentru a promova narațiunea conform căreia refugiații ucraineni sunt responsabili pentru creșterea ratei criminalității în Polonia, răspândind această narațiune și în mass-media polonă.

Cu toate acestea, articolul original al UCE GROUP nu conținea nicio mențiune despre refugiații ucraineni. Compania a respins ulterior afirmațiile rusești care puneau pe seama refugiaților ucraineni activitățile infracționale cu pricina. 

Cum și-a menținut mass-media rusească accesul în Europa în ciuda sancțiunilor?

Pe lângă utilizarea rețelelor sociale, Rusia a reușit - în pofida interzicerii mass-mediei propagandiste ruse în cadrul UE, să păstreze un anumit nivel de acces la publicul european. Astfel, a putut răspândi narațiuni distructive despre refugiații ucraineni și Ucraina în general.

Potrivit unui studiu realizat în data de 6 octombrie 2022 de Institutul pentru Dialog Strategic din Regatul Unit, intitulat "Eficacitatea sancțiunilor împotriva mass-mediei afiliate statului rus în Uniunea Europeană", Rusia difuzează articole de dezinformare de pe site-ul propagandistic RT (Russia Today) în rândul publicului european.

Temele folosite frecvent de ruși includ:

- tratamentul preferențial al refugiaților ucraineni în țările UE față de celelalte;

- cum exploatează migranții din alte țări războiul din Ucraina;

- lipsa resurselor în țările europene pentru a ajuta refugiații ucraineni;

- absența sprijinului pentru țările europene din SUA și Marea Britanie;

- riscurile de securitate pentru națiunile europene, în special legate de provocările de integrare;

- rapoarte de maltratare a refugiaților ucraineni;

- condiții mai proaste pentru refugiații ucraineni de limbă rusă;

- reprezentări sexualizate ale femeilor ucrainene.

Interesant este că pentru a ocoli sancțiunile și blocarea rețelei RT în UE, rușii au implementat domenii alternative ale acestei oficine propagandistice care sunt identice cu site-urile web RT bine-cunoscute și conectate la infrastructura digitală a RT, dar rămân nesancționate, precum se întâmplă și cu "site-urile în oglindă" care reproduc conținutul platformelor RT, dar nu sunt direct legate de RT. În plus, folosesc site-uri web care fie copiază și publică integral articolele RT, fie redirecționează traficul către RT.

Când a devenit propaganda rusă mai eficientă și de ce?

Propaganda rusă a devenit mai eficientă începând cu martie 2023. Discreditarea refugiaților a câștigat amploare, coincizând cu dezbaterile din ce în ce mai intense privind necesitatea returnării bărbaților ucraineni eligibili pentru recrutare din străinătate.

Campania de intoxicare care vizează demonizarea refugiaților ucraineni în ochii europenilor s-a manifestat printr-o creștere a materialelor de dezinformare, narative mai dure și o extindere a spațiului informațional, acoperind aproape toate țările UE.

Un subiect care a prins amploare în Europa a constat în afirmația recurentă a unui focar de HIV, despre care s-a zis, din nou, că are ca sursă refugiații ucraineni.

"Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda raportează o creștere bruscă a cazurilor de HIV și SIDA. Mai mult, Finlanda a raportat, în aprilie 2023, un nou focar de sifilis. Pare o coincidență, dar există un avertisment: ONU a recunoscut oficial această problemă în raportul său. Acesta afirmă clar că Ucraina a avut de multă vreme cel mai mare număr de cazuri de HIV din 53 de țări din regiunea europeană - peste un milion de persoane infectate în Ucraina. După cum înțelegeți, aceștia sunt în mare parte traficanți de droguri și lucrători sexuali. În 2022, un număr mare de refugiați din Ucraina s-au mutat în țările baltice și în Europa de Nord. Până la sfârșitul anului, aceste țări au înregistrat o creștere bruscă a bolilor infecțioase și venerice. Se pare că în Europa au venit 'cele mai respectabile' straturi ale societății, care acum s-au 'integrat bine' și lucrează în 'beneficiul' publicului european", a postat canalul rus Telegram Ukraine.ru pe 9 iunie 2023. .

Astfel de afirmații au început să circule în spațiul internațional de informare abia în octombrie 2023. De exemplu, povestea despre "refugiații ucraineni care contribuie la creșterea cazurilor de HIV" s-a răspândit în mass-media de limbă engleză.

Pe 30 iunie 2023, organizația de verificare a faptelor VoxCheck a etichetat aceste acuzații nefondate, observând că nu existau statistici actualizate privind HIV pentru perioada 2022-2023.

Pe 2 octombrie 2023, canalul rusesc Telegram Ukraine.ru a publicat, citând un articol din publicația franceză Liberation, o nouă postare din registrul medical. De data aceasta, au acuzat refugiații ucraineni că au provocat un val de ploșnițe la Paris. O captură de ecran despre care se presupune că provine din Liberation a câștigat rapid teren în segmentul francez al platformei X. 

Este important de menționat că Liberation nu a publicat niciodată un articol care să creeze vreo conexiune între ucraineni și creșterea numărului ploșnițelor din Paris.

Pe 3 octombrie 2023, organizația letonă de verificare a faptelor Re:baltica a contactat publicația Liberation după ce respectivele dezinformări au fost postate pe Facebook de un deputat leton. În urma acțiunilor întreprinse de Re:baltica, deputatul a șters postarea. Liberation a precizat următoarele: "Asemenea afirmații nu au fost niciodată publicate în ziarul nostru sau pe portalul nostru. Acesta este un fals clasic". La scurt timp, pe 4 octombrie 2023, Liberation a publicat un articol care confirmă dezmințirea. 

Un alt exemplu de încercări de discreditare a refugiaților ucraineni a constat într-un videoclip postat în data de 3 aprilie 2024, pe canalul rus de propagandă Telegram, Sheikh Tamir, însoțit de textul: "O rețea de hoți ucraineni expuși în Germania. Poliția a distrus cea mai mare rețea de furturi din ultimii 10 ani. Ucrainenii au furat bunuri în valoare de 2,7 milioane de euro în 6 luni, din 12 orașe germane". Această știre s-a răspândit rapid în mass-media în limba engleză, inclusiv pe X. 

Pe 30 aprilie 2024, VoxCheck a notat că The Daily Telegraph, al cărui logo a fost folosit în videoclip, nu a publicat niciodată această știre. În plus, nu au existat informații despre arestări ucrainene din partea poliției germane sau a presei locale/internaționale. 

În mai 2024, pe fondul acestei campanii de intoxicare, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat următoarele: "Acești oameni (refugiați - n.red.) au fost în mare măsură paralizați de propaganda occidentală și de politicile regimului de la Kyiv, care sunt în mod clar orientate către nazism - ura pentru anumite națiuni, naționalități, intoleranță în ceea ce privește religia și anumite grupuri sociale. Această atitudine a fost cultivată de-a lungul anilor. Aceste emoții sunt coroborate cu armele necontrolate care au inundat piețele negre, inclusiv în țările din Europa de Vest".

Declarația ei a fost imediat răspândită în limba engleză oficinele propagandistice rusești. La scurt timp după aceea, Rusia a început să fabrice falsuri pentru a-și corobora afirmațiile, inclusiv povești despre violență și crime despre care se presupune că "au fost aduse în UE de ucraineni".

În loc de concluzii

Fără îndoială, nu toți cetățenii ucraineni sunt "sfinți". Trăsăturile negative nu au însă naționalitate și fiecare țară are atât oameni virtuoși, cât și dezonoranți. Cu toate acestea, pe lângă incidente reale izolate care implică cetățeni ucraineni, Rusia difuzează zeci de situații fabricate pentru a destabiliza societățile europene.

În tandem cu investițiile de resurse financiare și materiale semnificative în această direcție, Rusia lucrează activ și pe un alt front crucial: demonizarea sprijinului țărilor UE pentru refugiații ucraineni în ochii publicului ucrainean și rus. În acest context, Rusia încearcă să se prezinte ca fiind cel mai bun refugiu pentru refugiații ucraineni. Veți citi mai multe despre asta în următorul articol.