Cîinii în măcelărie

Lumea românească este într-un blocaj evident. Cauza : eşecul de proporții al clasei politice. Ne-a vînturat de-a lungul ultimelor 3 decenii iluzii măreţe, dar realizările cam lipsesc. Prea mari impostura, corupţia şi minciuna. Pînă una alta românii preferă mai curînd să plece în Occident să îşi facă o viață normală. Această clasă este sursa tuturor relelor, amînărilor, jafului generalizat. Se vorbește în aceste zile autocritic de reformarea clasei politice şi de necesara primenire a ei. Se fac promisiuni, toate deșarte, să ne înţelegem. Să nu ne amăgim. Suntem iar minţiţi cu neruşinare. După tragedia de la Colectiv, partidele, indiferent de culoare, au ţinut același discurs. Au promis, s-au angajat, au lansat așa-zise reforme. Au suflat în vuvuzele şi atît. Nu s-a ales nimic din acel moment. Politicienii nu s-au lăsat scoşi din decor. Au supravieţuit in corpore. De angajamentele lor s-a ales praful. După cîteva săptămîni de travestiuri au revenit şi şi-au continuat opera de neantizare profitabilă a societăţii. Au rămas pe scenă aceleaşi figuri caduce, aceleaşi ticuri nervoase, aceleaşi găinării şi cacealmale sordide. 

Întrebare: este reformabilă clasa politică românească? Da sau nu? Umblăm oare ca proştii după potcoave de cai morţi? O vedem năclăită de servicii şi corupție. Vedem o luptă oarbă pentru putere. Pentru a o cuceri sunt dispuşi la orice malversaţiuni, neghiobii, învîrteli şi trădări. Preţul nu contează... În fiecare zi văd buchet pe teve aceste figuri solemne. Se înghesuie ca să fie în fotografie. Pozează pentru eternitate, cu cît mai aproape de lider cu atît au şanse mai mari să supravieţuiască, să obţină un loc de parlamentar, chiar de ministru. În această poză se joacă tragi-comedia multor cariere. În aceste mici scene de gen afli ierarhia din partid. E ca în metro la 7 dimineaţa. 

Cum decurge chestia? În centru il vedem pe liderul suprem lipit cu gura de microfoane. În jurul lui se înghesuie Curtea de sicofanţi. O ciurdă de băgători de seamă, marţafoi şi caţaoni, de agenţi plătiţi care se străduiesc să facă frumos în poză. Am văzut zilele astea multe asemenea haite așezate în patru labe în faţa camerelor teve, ascultînd ţepene, într-o atmosferă religioasă, zisele liderului de partid - mai solemn ca niciodată. Toţi şi-au pus masca pe obrazele ţepene roz-vineţii. Habar nu am la ce se gîndesc. Poate la amanta care îl așteaptă la hotel? Poate la ultima afacere care i-a vărsat un milion de euroi în portofel? Poate pune la cale răsturnarea liderului ca să se aşeze el în fotoliu. De ce nu? De fapt bănuiesc că nu se gîndesc la nimic. 

Avind în vedere această tristă fotografie, nu cred că deocamdată clasa politică românească poate fi reformată. Mai e destul de furat, de ce cîinii ar pleca din măcelărie. Dragilor, pînă nu se termină şi ultima ciozvîrtă, nu bate nimeni în retragere. Clar? Ura şi la gară!