Povestea cu Nordis e mai gravă decit pare la o primă vedere pentru că dezvaluie o întinsă reţea de tip mafiot care leagă zone politice de vîrf cu mediul de afaceri. Și nu orice afacere, ci una cu un puternic iz interlop.
(1) E întîi povestea cu apartamentele vîndute de mai multe ori. Un mare scandal. Pesemne Nordis se credea la adăpost, datorită protecţiilor la nivel înalt. Cotizează oare firma la campania lui Ciolacu? Cînd aflăm?
(2) Este apoi rubedenia cu madame Vicol a firmei Nordis prin soț. M-me Vicol, nota bene – a fost șefa Comisiei juridice a Camerei Deputaților. A fost pusă de Ciolacu, tartorul PSD? Desigur.
(3) Ca o încoronare, Ciolacu plus cîţiva granguri PSD au călatorit la Nisa cu un charter să asiste la o cursă de mașini. La prima întrebare pusă de presă, onorabilul Ciolacu minte, neagă. Pus în fața dovezilor, recunoaşte. Moment penibil. Nu cere scuze, nu explică. Sfidează. Episodul îl descalifică total pe Ciolacu. În ţările cu tradiție democratică, aşa ceva se termină urgent cu o demisie. Nu şi la București, țară cu o ”democraţie originală” unde totul e permis, mai ales impostura şi minciuna sfruntată – firește dacă ai putere.
Destui își fac speranțe – naivii – că Ciolacu va pierde multe voturi duminica asta. Îi previn că sunt iluzii deşarte. Nu va pierde nici măcar un vot. Electoratul PSD nu se ia după mass-media. Votează doar ce îi cere partidul. PSD pretinde că bietul Ciolacu este victima intrigilor infame urzite de ceilalţi candidaţi... Că nimic nu este adevărat, blablabla. Ca să vezi!...