Tiranul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a declarat joi „pregătit” să poarte discuții cu „curajosul” Donald Trump, felicitându-l pentru victoria în alegerile prezidențiale din SUA.
„Profit de această ocazie pentru a-l felicita”, a declarat Putin în cadrul forumului Valdai din orașul Sochi (sudul Rusiei).
Întrebat dacă este deschis să poarte discuții cu Trump, liderul rus a răspuns scurt „ (sunt) pregătit”.
Și președintele ales Trump declarase, joi, că este pregătit să vorbească cu Putin, afirmând pentru NBC News: „Cred că vom vorbi”.
Înaintea votului din SUA, Putin spusese public că ar prefera să îl vadă la Casa Albă pe Joe Biden și apoi pe Kamala Harris, atunci când a fost întrebat care dintre cei doi candidați ar fi cel mai bun pentru Rusia.
Cu toate acestea, Moscova este suspectată de simptie față de Donald Trump pentru că, aparent, îi convin abordările anti-establishment/anti-sistem ale acestuia și cutremurul pe care îl provoacă pe scena politica americană și globală (lucru valabil și pentru România unde impostorii așa-zis suveraniști și alți dubioși populiști se asociază cu el din oportunism și pentru a-și valida retorica anti-sistem, obținând astfel mai multă simpatie din partea publicului).
Moscova a fost acuzată, de asemenea, că a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 pentru a stimula campania lui Trump împotriva lui Hillary Clinton.
Meduza, publicație rusească independentă editată din exil, a obținut însă punctul de vedere al unor surse din interiroul Kremlinului care au confirmat că pentru Moscova era mai convenabilă o victorie a Kamalei Harris. Echipa lui Putin miza pe faptul că republicanii vor refuza să accepte rezultatele și vor declanșa proteste care să ducă la tulburări civile, deturnând în mod convenabil atenția de la războiul din Ucraina.
Joi, liderul de la Kremlin s-a declarat, de asemenea, impresionat de modul în care Trump s-a comportat în urma tentativei de asasinat din timpul mitingului electoral din Pennsylvania, petrecută în luna iulie a acestui an.
„S-a dovedit a fi o persoană curajoasă”, a afirmat Putin.
„Oamenii arată cine sunt în circumstanțe extraordinare. Acesta este momentul în care o persoană se dezvăluie. Iar el s-a arătat, în opinia mea, într-un mod foarte corect, curajos. Ca un bărbat”, a mai spus Putin.
Tot joi, în altă zonă a lumii, și liderii reuniți la Budapesta în cadrul Comunității Politice Europene au discutat despre întoarcerea lui Trump la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o „conversație foarte caldă” și „productivă” cu președintele ales.
„Dar trebuie să facem totul pentru a ne asigura că rezultatele interacțiunii dintre Ucraina și America, întreaga Europă și America, sunt productive și pozitive”, a adăugat el.
Mulți lideri și cetățeni simpli din Ucraina și în Europa sunt îngrijorați că Trump ar putea încetini, dacă nu chiar opri, fluxul de ajutor militar american către Kiev la preluarea puterii în ianuarie.
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, l-a asigurat pe Zelenski, în cadrul summitului, că sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina în războiul cu Rusia rămâne „de fier”.
Premierul ungar Viktor Orban - care afirmase anterior că a sărbătorit victoria lui Trump - a preicizat că SUA și Europa se confruntă acum cu discuții dure privind comerțul.
Orban, care este un aliat apropiat al lui Trump, a admis, într-o conferință de presă, că „problema comerțului cu SUA dacă va apărea, nu va fi deloc ușoară”.
Înainte de a câștiga alegerile, Trump a declarat că va impune tarife de 10% pentru toate importurile.
„A fost o înțelegere potrivit căreia Europa ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria pace și securitate în viitor. Pentru a o spune și mai direct, nu ne putem aștepta ca americanii să fie singurii care să aibă grijă de noi”, a spus Orban.
Putin despre o potențială pace cu Ucraina
Putin a declarat mai declarat, joi, la Sochi că Ucraina ar trebui să rămână neutră pentru a exista o şansă pentru pace, adăugând că frontierele Ucrainei ar trebui să fie în conformitate cu dorinţele oamenilor care trăiesc pe teritoriul revendicat de Rusia.
„Dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat existenţa unor relaţii de bună vecinătate între Rusia şi Ucraina”, a afirmat Putin, arătând că Rusia ar fi recunoscut graniţele post-sovietice ale Ucrainei pe baza înţelegerii că aceasta va fi neutră.
Or, NATO a declarat în repetate rânduri că Ucraina va adera într-o zi la alianţa militară condusă de SUA.
Dacă Ucraina nu va fi neutră, va fi „utilizată în mod constant ca un instrument în mâini greşite şi în detrimentul intereselor Federaţiei Ruse”, a spus Putin.
Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, după mai mult de doi ani şi jumătate de război. La 14 iunie, Putin şi-a prezentat condiţiile pentru încheierea conflictului: Ucraina ar trebui să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi să-şi retragă toate trupele de pe întregul teritoriu al regiunilor revendicate de Rusia.
Kievul respinge însă cateogoric aceste condiţii care ar fi echivalente cu capitularea, iar preşedintele Volodimir Zelenski şi-a prezentat propriul „plan de victorie”, pentru care a solicitat sprijin occidental suplimentar.
„Suntem hotărâţi să creăm condiţiile pentru o soluţionare pe termen lung, astfel încât Ucraina să fie un stat independent şi suveran, şi nu un instrument în mâinile unor ţări terţe şi care să nu fie folosit în interesele acestora”, a declarat Putin.
Întrebat despre viitoarele frontiere ale Ucrainei, Putin a spus: „Frontierele Ucrainei ar trebui să fie în conformitate cu deciziile suverane ale oamenilor care trăiesc în anumite teritorii şi pe care le numim teritoriile noastre istorice”.
Ucraina spune că nu va accepta o pace până când fiecare soldat rus nu va fi expulzat de pe teritoriul său, deşi chiar şi generalii americani spun că un astfel de obiectiv ar necesita resurse masive de care însă Ucraina nu dispune.
Declarația integrală a lui Putin la Sochi poate fi urmărită mai jos, cu traducere din rusă în limba engleză: