EXCLUSIV Document. Câți basarabeni rezidează în România și câți dintre ei s-au stabilit permanent în dreapta Prutului. Statistica arată că România ar trebui să se lupte ca să devină mai atractivă pentru românii basarabeni care decid să plece definitiv din R.Moldova


EXCLUSIV Document. Câți basarabeni rezidează în România și câți dintre ei s-au stabilit permanent în dreapta Prutului. Statistica arată că România ar trebui să se lupte ca să devină mai atractivă pentru românii basarabeni care decid să plece definitiv din R.Moldova

Urmare a unei solicitări a Podul.ro, Inspectoratul General pentru Imigrări de la București ne-a pus la dispoziție o statistică referitoare la numărul cetățenilor R.Moldova care rezidează permanent și temporar, în diverse scopuri, pe teritoriul României. 

Conform statisticii, luând în calcul și unele estimări indirecte, mai puțin de 6.000 de români-basarabeni s-au stabilit permanent în România, în timp ce o bună parte dintre cei care rezidează de mai mulți ani aici vor urma, cel mai probabil, să-și permanentizeze șederea în dreapta Prutului. Totuși, cifrele ar putea fi un pic mai mari, iar asta din cauza că românii basarabeni cu dublă-cetățenie și carte de identitate românească care s-au stabilit în România ca cetățeni români ar fi putut fi omiși din statistică. 

Vă prezentăm, mai jos, răspunsul Inspectoratului General pentru Imigrări:

”Numărul total al cetățenilor R.Moldova, posesori ai unui drept de ședere valabil la data de 31.08.2024, în funcție de scopul șederii:

-Alte scopuri – 19

- Angajare – 2668

- Membri de familie – 5493

- Ședere permanentă – 621

- Studii – 6240

Total general – 15041

Cert este că acești români nu se vor întoarce în Basarabia, vor rămâne în România din dreapta Prutului, inclusiv datorită distanței geografice mici, și își vor păstra toate legăturile firești, precum cele de rudenie, cu Basarabia. În plus, și aici vorbim despre cel mai important lucru care ar trebui să fie în atenția autorităților românești de pe ambele maluri ale Prutului – identitatea. Basarabenii stabiliți, spre exemplu, în Germania sau Franța, comparativ cu cei stabiliți în România, sunt susceptibili de pierderea identității, de deznaționalizare, ori dacă nu ei, cel puțin copiii și nepoții lor. 

Este deja de notorietate, dar și de tristă observație că avem suficienți copii de moldoveni stabiliți în așa-zisa “Diasporă economică” care nu pricep o boabă românește. Sigur că părinții acestor copii poartă o parte din responsabilitate pentru situația în cauză (vorbim despre o întreagă generație, din punctul nostru de vedere, irecuperabilă, de copii basarabeni dezromânizați, crescuți în cadrul sistemelor de formare și educație occidentale), însă este și o consecință a fenomenului migrațional, adică nimic nou nici pentru noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, nici pentru alte popoare (detalii AICI).

România ar trebui să se lupte ca să devină pentru românii basarabeni dacă nu la fel de atractivă ca Germania, Franța sau Austria, cel puțin, mult mai atractivă decât R.Moldova. Nu încurajăm migrația basarabenilor din actuala R.Moldova, fenomenul e oricum incontrolabil pentru autoritățile de la Chișinău, petrecându-se cu sau fără voia lor, ci ne referim strict la basarabenii deciși să părăsească definitiv statul românesc de la est de Prut.

În plus, ar trebui să fie și în interesul autorităților de la Chișinău (interesul identitar, economic, strategic etc) ca basarabenii să se stabilească mai degrabă în România decât în Belgia, Rusia sau Italia. În același timp, autoritățile de la București ar trebui să valorizeze că basarabenii NU au nevoie, sub nicio formă, comparativ cu străinii de la noi, de perioade sau alte aspecte care țin de integrarea în societatea românească, pentru că ei înșiși provin dintr-o societate românească mai mică. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.