"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
De la începutul războiului genocidar și de ocupație al Federației Ruse în Ucraina vecină, punctele de trecere a frontierei româno-ucrainene funcționale dinspre regiunea Cernăuți și nordul Bucovinei au devenit unele dintre cele mai solicitate, înregistrând fluxuri uriașe de traversări.
Începând cu 24 februarie 2022, dinspre nordul Bucovinei (Ucraina) spre sudul Bucovinei (România) au trecut zeci de mii de refugiați ucraineni, în mare parte femei, bătrâni și copii. În același timp, prin aceleași puncte au fost înregistrate și foarte multe treceri ilegale și “legale” a frontierei de către numeroși bărbați ucraineni (de diverse etnii).
Când spunem treceri “legale” ne referim la traversările de frontieră ale ucrainenilor care dețin dublă-cetățenie, și anume, cetățenia statului ucrainean și cetățenia statului român. Deși, conform actualei legislații a Ucrainei, este interzisă deținerea a două sau mai multe cetățenii, foarte mulți nord-bucovineni dețin “pe ascuns” cetățenia română, iar unii pe cea a statului polonez.
Deținerea cetățeniei române de către unii bărbați nord-bucovineni (nu neapărat etnici români minoritari) le-a permis acestora să fugă de îndatoririle pe care le au față de patria lor, Ucraina. Astfel, mulți ucraineni, cu sau fără pregătire militară, au reușit să evite mobilizarea în armata Ucrainei, preferând să fugă mai degrabă decât să lupte pentru copiii, familiile și proprietățile lor (detalii AICI).
Paradoxal, Poliția de Frontieră a Ucrainei, dar și Poliția Națională Ucraineană din Cernăuți NU pot avea o evidență a cetățenilor ucraineni care dețin dublă-cetățenie, cu alte cuvinte, bărbații nord-bucovineni cu cetățenie română sau poloneză pot intra oricând, și respectiv, părăsi liniștit Ucraina și Cernăuțiul, oricând (detalii AICI).
Vă prezentăm, mai jos, răspunsul oferit pentru Podul.ro din partea Poliției Naționale Ucrainene din Cernăuți:
“În legătură cu informațiile privind trecerea ilegală a frontierei de către bărbații nord-bucovineni și posesiunea cetățeniei române ca factor care contribuie la aceste treceri, vă informăm că, în conformitate cu competențele sale, Poliția Națională Ucraineană din Cernăuți nu dispune de informațiile solicitate”.
Conform surselor hotnews.ro din cadrul Administrației locale din Cernăuți, un grad rezonabil de exactitate arată că peste 60% din populația regiunii Cernăuți are și pașaport românesc (dublă-cetățenie), dintre care doar 25-27% e reprezentată de etnici români (detalii AICI).
De la începutul războiului genocidar și de ocupație al Rusiei în Ucraina, oamenii legii din Cernăuți au reușit să destructureze zeci de scheme infracționale menite să faciliteze, pe mii de euro, trecerea ilegală a frontierei româno-ucrainene de către bărbați nord-bucovineni de vârstă mobilizabilă care dețin doar cetățenia ucraineană. Capii schemelor erau ei înșiși nord-bucovineni, posesori și ai cetățeniei române (detalii AICI).
Argumentul istoric
De notat că, după eșuarea împărțirii Bucovinei pe criterii etnografice la 1918, între România și Republica Populară Ucraineană și Republica Ucraineană de Vest, întregul ținut românesc așa cum a fost el rupt, ilegal, la 1774 de Austro-Ungaria a devenit parte integrantă a României Regale. Românii majoritari din sudul Bucovinei au devenit, alături de ucrainenii majoritari din nordul Bucovinei, (plus, de ambele părți, în număr mai mic, germani, austrieci, evrei, ucraineni, ucrainenii-huțuli, ucrainenii-ruteni, polonezi, baltici și migratori ruși mai recenți) cetățeni ai Regatului României (detalii AICI).
În plus, unii etnici polonezi nord-bucovineni și-au dobândit în perioada interbelică și cetățenia poloneză pe baza identității lor.
Prin urmare, dreptul nord-bucovinenilor (indiferent de etnia lor) la deținerea cetățeniei române se justifică din punct de vedere istoric, raportat la evenimentele din 1918, precum și la evenimentele tragice de după 1939.
