EXCLUSIV Voturile etnicilor polonezi ar putea fi decisive în alegerile prezidențiale din SUA. Motivele / Anna Neplii


EXCLUSIV Voturile etnicilor polonezi ar putea fi decisive în alegerile prezidențiale din SUA. Motivele / Anna Neplii

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale, bătălia dintre Kamala Harris, candidata Partidului Democrat și vicepreședintă a SUA, respectiv Donald Trump, candidatul Partidului Republican și fost președinte, se intensifică.

Pentru o vreme, ambii candidați au fost cot la cot în sondaje, cu o ușoară diferență. Însă, în urma dezbaterii din data de 10 septembrie, Harris și-a depășit contracandidatul cu 5%, asigurându-și 47% din sprijinul potențialilor alegători, potrivit unui sondaj realizat de Reuters/Ipsos. 

Dezbaterea de 90 de minute, desfășurată în Philadelphia, a atras atenția a 57,5 ​​milioane de telespectatori ai 7 canale de televiziune. Printre subiectele discutate au fost următoarele: Ucraina, Hamas, putin, economia SUA, migranții și procesele pe rol împotriva lui Trump.

Aproximativ 52% dintre alegătorii familiarizați cu dezbaterea au spus că Harris "a dat impresia unei integrități morale ridicate". Doar 29% au zis același lucru despre Trump.

Imediat după dezbateri, au izbucnit discuții aprinse în întreaga lume în mediul online. Un subiect discutat de urmăritorii dezbaterii a constat în glumele care au circulat după declarațiile făcute de Trump despre migranții "care mănâncă animale de companie". Pe acest fundal haotic de dezbateri și meme-uri, societatea a trecut aproape în totalitate cu vederea o chestiune cu adevărat semnificativă, dezbătută în prezent de experți și care ar putea deveni decisivă în cursa electorală pentru Casa Albă. Citiți în cele ce urmează despre modul în care ar putea influența etnicii polonezi victoria în alegerile din SUA. 

Stat-cheie

În timpul dezbaterii la care am făcut referire mai sus, Trump a declarat că dorește ca războiul din Ucraina să se încheie, însă a făcut-o în nota sa caracteristică, fără a explica concret în ce ar consta modul în care ar pune capăt conflictului militar în cauză. Ca replică, Kamala Harris a zis că Trump "va preda Ucraina în 24 de ore după câștigarea alegerilor".

Dar momentul critic din această perspectivă a fost reprezentat de declarația Kamalei Harris potrivit căreia dacă va câștiga Trump, atunci Polonia va fi următoarea țintă a rusiei, după Ucraina. 

"El (Trump - n.red.) va preda Ucraina în 24 de ore de la câștigarea alegerilor. Dacă nu ar fi fost sprijinul nostru, putin ar sta deja la Kyiv. Îi vom ajuta pe Zelenski și ale sale trupe, pentru că altfel forțele lui putin vor fi în Polonia", a afirmat Harris.

Kamala Harris s-a adresat apoi celor 800 de mii de etnici polonezi care locuiesc în Pennsylvania, ceea ce cu siguranță nu a fost o pură întâmplare, ci a fost planificat cu atenție de echipa de campanie a prezidențiabilei democrate. 

În prezent, registrul swing states (al statelor-cheie) include Pennsylvania, Michigan și Wisconsin. Aceste state au segmente semnificative de populație cu rădăcini în Polonia, Ucraina, Lituania și alte țări din Europa de Est. Pe cale de consecință, Harris desfășoară în mod activ campanii pro-Ucraina în aceste state.

Cel mai important dintre aceste state este Pennsylvania. Potrivit analiștilor, câștigarea statului Pennsylvania garantează practic o victorie. De aceea, atât Trump, cât și Harris desfășoară acolo cele mai active campanii și vizitează constant statul.

Pennsylvania are o populație de 13 milioane, dintre care 6% - 800.000 de oameni - sunt etnici polonezi.

Deși numărul poate părea mic, istoria alegerilor arată că polonezii votează mult mai activ decât multe alte segmente. Ponderea acestora în rândul participanților la vot depășește adesea 10%.

Fiecare scrutin electoral din Pennsylvania este foarte strâns și fiecare vot contează. De exemplu, în 2016, Trump a câștigat cu o marjă de doar 0,7%, iar Biden în 2020 cu 1,1%.

Este de remarcat faptul că sistemul electoral din SUA se bazează pe conceptul de "colegiu electoral", în cadrul căruia electorii desemnați de fiecare din cele 50 de state componente ale uniunii aleg în mod formal președintele și vicepreședinte Statelor Unite ale Americii. În toate statele, cu excepția Maine și Nebraska, se aplică principiul "câștigătorul ia tot". Asta înseamnă că acel candidat care primește majoritatea voturilor într-un stat obține toate voturile electorale ale statului.

Prin urmare, în Pennsylvania, unde un candidat poate primi toate voturile electorale ale statului, chiar dacă are un avans minim în ceea ce privește votul popular, 800 de mii de oameni ar putea garanta acest avantaj.

În baza căror principii votează polonezii?

Etnicii polonezi din SUA nu sunt în mod clar un electorat republican sau democrat. În trecut, ei au votat atât pentru democrați - John Kennedy, Hillary Clinton, Barack Obama, cât și pentru republicani - Richard Nixon, Ronald Reagan, George H. W. Bush, George W. Bush. Preferințele în rândul polonezilor nu au fost determinate de apartenența la un anume partid.

Acest lucru se datorează faptului că polonezii americani aleg adesea candidatul pe care îl percep ca fiind aproape de ei și de Polonia.

De exemplu, Kennedy a fost primul președinte catolic, motiv pentru care polonezii l-au susținut. De asemenea, polonezii l-au susținut pe George H. W. Bush pentru lupta sa împotriva URSS și pe Clinton pentru aderarea Poloniei la NATO.

În plus, polonezii l-au susținut pe Reagan, dar nu în cadrul primului scrutin, din 1980, ci în al doilea, în 1984. Asta s-a întâmplat după ce Uniunea Sovietică a impus legea marțială în Polonia în anul 1981, iar Reagan s-a dovedit a fi un adevărat luptător contra URSS.

În 2016, polonezii l-au votat pe Trump. La acea vreme, el a criticat NATO și l-a lăudat pe putin, dar poate că alegătorii au considerat că o făcea în mare parte pentru spectacol. Cu toate acestea, atunci când Trump a insistat cu o asemenea abordare, alegătorii polonezi i-au oferit sprijinul lui Biden în anul 2020. 

Politica externă nu este o prioritate, dar ar putea fi decisivă

Desigur, politica externă nu decide rezultatul alegerilor din SUA. Există segmente semnificative de populație cărora candidații trebuie să li se adreseze și să le prezinte programele, inclusiv pensionari, personal militar, studenți, lucrători auto și minorități ș.a.m.d. Cu toate acestea, într-un scrutin în care o marjă de câteva zeci de mii de voturi poate fi decisivă, candidații nu se pot concentra doar asupra segmentelor mari de populație, ci trebuie să se adreseze și celor mai mici.

Totodată, pentru polonezii americani și pentru americani în general, problemele principale sunt economia și prețurile. Sondajele arată că, la nivelul SUA, încrederea în Harris și Trump cu privire la aceste aspecte în rândul alegătorilor indeciși se echilibrează treptat.

De exemplu, la începutul lunii august, Trump conducea confortabil în chestiuni precum economia și inflația. Dar la începutul lunii septembrie, chiar dacă republicanul și-a menținut în continuare un avantaj, datele s-au schimbat semnificativ în favoarea lui Harris.

Astfel, un factor secundar, precum politica externă, ar putea deveni decisiv. Pentru polonezi, chiar și pentru cei care trăiesc în SUA, securitatea Poloniei este foarte importantă. Ei consideră că un atac asupra Poloniei - după o posibilă prevalența rusiei în Ucraina, va fi chiar inevitabil. Prin urmare, abordări evazive precum "vreau doar să se termine războiul" sunt percepute de polonezi drept un sprijin pentru putin.

Polonezii din SUA sunt emigranți ce au amintirea pregnantă a trecutului alături de un "vecin agresiv", în timp ce americanii au fost întotdeauna despărțiți geografic de un ocean de respectivul actor statal belicos. Chiar dacă unii pensionari americani își amintesc de Războiul Rece și au o neîncredere accentuată în URSS, a cărei succesoare e rusia, etnicii polonezi din SUA susțin Ucraina, în medie, mai mult decât americanii.

Exact pe asta se bazează campania Kamalei Harris. Democrații vor continua să vizeze acest public. Dacă strategia este implementată cu succes, Harris ar putea dobândi zeci de mii de voturi în plus într-un stat în care marja dintre câștigător și învins este adesea egală cu exact aceste zeci de mii de voturi.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.