Analizând recitalul pro-rusesc al unui fost șef al SIE, istoricul Armand Goșu radiografiază mai amănunțit tabăra pro-rusă din cadrul sistemului militarizat românesc: "Mă tem mai puțin de Silviu Predoiu și de rezerviști, ci mai mult de colegii lor activi din serviciile de informații" / "Nu uitați că SIE a profesat mulți ani o linie anti-ucraineană!"


Analizând recitalul pro-rusesc al unui fost șef al SIE, istoricul Armand Goșu radiografiază mai amănunțit tabăra pro-rusă din cadrul sistemului militarizat românesc: "Mă tem mai puțin de Silviu Predoiu și de rezerviști, ci mai mult de colegii lor activi din serviciile de informații" / "Nu uitați că SIE a profesat mulți ani o linie anti-ucraineană!"

Într-un interviu acordat platformei Contributors, istoricul Armand Goșu - profesor universitar care predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București - a făcut o radiografie a serviciilor de informații românești plecând de la recitatul pro-rusesc susținut recent de fostul șef al Serviciului de Informații Externe, Silviu Predoiu. Amintim că, în data de 21 august, Silviu Predoiu a fost citat de agenția rusă TASS spunând că Ucraina a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, depășind o așa-zisă "linie roșie" prin desfășurarea ofensivei asupra regiunii Kursk din Rusia. 

În primul rând, Armand Goșu a demontat narativa referitoare la încălcarea "liniilor roșii", subliniind că dictatorul rus Vladimir Putin s-a jucat prea mult cu "liniile roșii" pentru a mai fi luat în serios. 

Referindu-se apoi la serviciile de informații românești, istoricul a precizat că se teme mai puțin de rezerviștii pro-ruși din serviciile de informații românești prin comparație cu colegii lor, care activează în prezent în aceste structuri. 

"Nu uitați că SIE a profesat mulți ani o linie anti-ucraineană. Acest lucru a fost observat în cancelariile aliaților României și a ridicat întrebări privind capacitatea Bucureștiului de a citi corect evoluțiile din spațiul ex-sovietic", a punctat, printre altele, istoricul Armand Goșu. 

Contributors: Cum a comentat presa rusă declarația fostului director operativ al SIE, Silviu Predoiu, în care-l critică pe președintele Zelenski care ar fi creat riscul unui atac nuclear pentru că a pornit incursiunea în regiunea provincia Kursk? A fost depășită "linia roșie", spune Predoiu. Zelenski și-a asumat riscul unui "atac nuclear" și – mai spune fostul șef al spionilor români, "l-a asumat în numele nostru".

Armand Goșu: A fost o depeșă TASS de la București, care conținea pasaje din intervenția domnului Predoiu, traduse în limba rusă. Și RIA Novosti, o altă agenție de presă, a dat știrea. Și am mai găsit un articol, ceva mai elaborat în publicația electronică gazeta.ru. Declarația a fost preluată de presa rusească, era previzibil asta. Cu titluri care variau de la o publicație la alta și apăreau cuvintele "expert" și "șeful spionilor României", "linia roșie".

Contributors: Dar "linia roșie" pe care o invocă Silviu Predoiu există? Putin a spus deseori că un atac asupra teritoriului Rusiei va provoca o ripostă nucleară. Asta prevede și doctrina de securitate a Rusiei.

Armand Goșu: Putin s-a jucat prea mult cu "liniile roșii" ca să mai fie luat în serios. Nu uitați că potrivit modificării Constituției și cele patru regiuni din Ucraina anexate în septembrie 2022, precum și Crimeea anexată în martie 2014, sunt teritoriu al Federației Ruse. Iar Putin nici măcar nu controlează integral aceste regiuni, armata rusă încă n-a ieșit la granițele administrative și va dura multă vreme până se va întâmpla asta, ani buni, dacă păstrează acest ritm. În cazul pe care-l discutăm noi, premisa de la care a plecat fostul șef al SIE este falsă pentru că aici Ucraina e victima, ea a fost atacă de Rusia. În sistemul militarizat românesc, competența este adesea confundată cu cinismul.

Acești "experți" produc mesaje pro-rusești. Am observat asta la unii rezerviști din serviciile armatei, SRI, SIE, foști diplomați care de la începutul războiului ies public cu mesaje pro-rusești, în presa scrisă, pe rețelele sociale, la radio, la televiziune. Unii cântau fericiți victoria Rusiei în iunie 2022 și cereau ucrainenilor să se predea, sub pretextul "scurtării suferinței". Sincer să fiu, mă tem mai puțin de ei, cât de cei activi, de colegii foștilor care încă sunt în serviciile de informații.  

Contributors: Îmi povesteați în vara 2022, la puține luni după începerea războiului, că declarațiile pro-ruse ale fostului șef al SIE stârniseră atenția unor reprezentanți ai partenerilor strategici ai României.

Armand Goșu: Îmi amintesc de un interviu al fostului șef SIE, de la sfârșitul lunii iunie, în care era promovat narativul rusesc, încă înainte ca acesta să fie formulat oficial de Kremlin. Ceea ce, recunoașteți, e o performanță. Ideea centrală a interviului fiind aceea că ticăloșii de lideri occidentali le-au dat arme ucrainenilor, încurajându-i să continue războiul cu Rusia, în loc ca Ucraina să-și cedeze teritoriile lui Putin. Din cauza asta, mai spune generalul SIE în interviu, poziția ucrainenilor s-a radicalizat, de la o zi la alta. Și era dezamăgit generalul că România susține Ucraina pentru că așa-i cere Occidentul și n-are politicieni cu viziune. Regreta că României nu e un fel de Ungarie, iar Iohannis un Viktor Orban 2.0.

Contributors: Cum explicați pozițiile acestea pro-rusești care sunt formulate în spațiul public?

Armand Goșu: Depinde de la om la om. Nu sunt pentru generalizări. În cazul generalului Predoiu nu trebuie să uitați că și-a început cariera în Securitate, înainte de 1989. I-a lipsit contactul cu zonele culturale relevante, mai ales cu lumea occidentală în perioada formării profesionale, culturale, intelectuale. La asta se adaugă eșecurile profesionale, nu uitați că SIE a profesat mulți ani o linie anti-ucraineană. Acest lucru a fost observat în cancelariile aliaților României și a ridicat întrebări privind capacitatea Bucureștiului de a citi corect evoluțiile din spațiul ex-sovietic. Sigur, nici Kyivul n-a făcut nimic pentru detensionarea relației. Însă, în cazul generalului Predoiu sunt și lucruri personale, un prieten a trebuit să fie retras în grabă de la un consulat …. Niște afaceri cu pașapoarte au fost deranjate de ucraineni. În fine, e complicat cu serviciile, s-a adunat multă frustrare. Nu știu dacă este momentul unei discuții. Poate după război.

Deci, pe lângă unele cauze obiective, pe lângă prostie și incompetență, sunt și tulburări mentale care sunt deseori întâlnite la oameni care conduc astfel de structurile militare și încep să se creadă infailibili, niște dumnezei coborâți în pădurea de la Băneasa.

Și mai este o problemă de cultură instituțională aici. Ceva ce începe prost, nu se poate transforma într-o poveste de succes. Nu uitați că primul director al SIE a fost Mihai Caraman.

Contributors: Singurul ofițer român de Securitate decorat de KGB. Această atitudine este răspândită în toate serviciile secrete din observațiile dumneavoastră? Sau doar în SIE?

Armand Goșu: Obsesii anti-ucrainene și idei conspiraționiste anti-occidentale sunt în mod democratic răspândite la toate serviciile secrete, nu doar la cele din România, le găsiți și în alte țări. Ghinionul, ca să spun așa, este că la noi e mai vizibilă obsesia asta, pentru că intră în politică, scriu la gazete, fac analize pe la televizor. Legea românească nu le limitează accesul în spațiul public pentru măcar cinci ani celor care se retrag din activitatea de spionaj sau contra-spionaj. S-ar mai răcori, odată ieșiți la pensie, ar vedea că lumea nu funcționează după regulile serviciilor secrete, iar dacă vrei să înțelegi ce se întâmplă e mai bine să citești cărți, să nu te limitezi la rapoarte care-ți pun la un loc detalii, care nu te ajută să înțelegi ce se întâmplă.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.