Hoardele ruse excelează la un capitol: furtul sistematizat. Cum confiscă rușii apartamentele ucrainenilor în teritoriile ocupate: scheme patronate de stat și tactici de afaceri neconvenționale / Anna Neplii

"Alege orașul visurilor tale", transmite un videoclip propagandistic publicat în 2023 produs de Ministerul rus al Apărării. 

Videoclipul prezintă mai mulți soldați discutând despre unde ar dori să locuiască după încheierea războiului. Unul visează să aibă un apartament într-un cartier de lux din Kyiv, în timp ce altul își imaginează o casă situată la malul mării în Odesa.

Scopul principal al videoclipului este de a promova avantajele înrolării contractuale în armata rusă. Dorința nu numai de a ocupa orașele ucrainene, ci de a se și muta acolo este atât de răspândită încât autoritățile ruse o folosesc sistematic pentru a încuraja înrolarea în forțele de ocupație.

Un scurt context istoric

Din punct de vedere istoric, kremlinul i-a exterminat sistematic pe ucraineni sau, în cel mai bun caz, i-a mutat cu forța în zone îndepărtate din Siberia, permițându-le rușilor, fără vreo remușcare, să se mute în casele lor.

Cel mai frapant exemplu e cel al acțiunilor uniunii sovietice prin care indivizii pro-ucraineni au fost fie executați în masă, fie exilați în zone neospitaliere ale rusiei.

Una dintre "cele mai de succes" campanii de curățare a teritoriilor ucrainene a fost Holodomorul din 1932-1933, care a luat viețile a aproximativ 10 milioane de ucraineni.

Ulterior, rușii din cele mai îndepărtate colțuri ale țării s-au mutat în masă în casele decedaților.

Holodomorul a fost doar o parte dintr-o politică sistemică sovietică care a început odată cu crearea URSS în 1922. Aproape toate grupurile etnice din cadrul uniunii sovietice au avut de suferit ca urmare a acestei politici, deoarece kremlinul urmărea nu doar să creeze un vast imperiu teritorial, ci și să formeze un "popor unic" unit fără identitate națională. Pentru a realiza acest lucru, națiunile din cadrul URSS au fost reprimate, culturile lor suprimate, iar oamenii lor torturați, uciși sau mutați cu forța, deseori familiile fiind destrămate. 

Unul dintre primele grupuri din Ucraina care a experimentat o asemenea opresiune a fost cel al tătarilor din Crimeea. Deportarea lor forțată în 1944 rămâne una din cele mai rapide deportări din istorie. La acel moment, 238.500 de oameni - aproape întreaga populație tătară din Crimeea - au fost deportați. În timpul deportării, în jur de 8.000 de oameni au murit.

Deportații au fost trimiși în Munții Urali, Siberia, Uzbekistan și în zonele învecinate din Kazahstan și Tadjikistan. În primii 3 ani de la relocare, între 20% și 46% dintre deportați au murit de foamete, epuizare și boală.

Statul a confiscat toate proprietățile rămase în Crimeea, terenurile valoroase din apropierea mării fiind destinate rușilor bogați de pe continent.

Acest model s-a repetat mulți ani mai târziu. Atunci când rusia a ocupat Crimeea în 2014, mii de ucraineni care nu doreau să trăiască sub steagul agresorului au fugit în teritoriile controlate de partea ucraineană. Încă o dată, rușii le-au luat locuințele. Estimările sugerează că peste un milion de ruși s-au mutat în Crimeea.

Ca și înainte, cele mai "de elită" proprietăți – terenuri de pe litoral și orașe-stațiuni – au fost confiscate de statul rus și, în cele din urmă, oferite oficialilor ruși.

Nici cei care au rămas în Crimeea nu au scăpat nevătămați. De exemplu, proprietarii de afaceri mici și mijlocii s-au confruntat cu opresiune și tactici de raid voalate, ceea ce a dus la monopolizarea majorității sectoarelor din Crimeea de către "elita" rusă.

Istoria s-a repetat încă o dată în 2022, de data aceasta în teritoriile ucrainene nou ocupate de hoardele ruse. 

Povestea unei femei din Mariupol

Unul din cele mai mari orașe ocupate de rusia după ce a început invazia la scară largă a fost orașul-port Mariupol din regiunea Donețk.

Mariupol a câștigat atenția internațională pe fondul infamelor evenimente - bombardamentele rusești efectuate prin folosirea a aproape oricărui tip de armament, atât legal, cât și ilegal, au distrus aproape complet acest oraș cu o populație de jumătate de milion de locuitori.

Evenimentele s-au desfășurat rapid și, precum alți zeci de mii de ucraineni, Natalya, localnică din Mariupol, s-a confruntat cu o alegere dificilă: să stea într-un oraș în care bombele picau în rafală asupra clădirilor civile aproape în fiecare minut sau să riște totul pentru a scăpa pe o rută controlată de ruși.

"A face un pas în necunoscut este dificil, dar a rămâne în Mariupol însemna să te confrunți cu incertitudinea în fiecare minut. În fiecare zi, am aflat despre moartea cuiva pe care îl cunoșteam", își amintește Natalya.

Aceste dileme erau comune în rândul persoanelor cu care interacționa. Deși posesiunile materiale nu mai erau prioritare în mintea nimănui în acele momente, un sentiment subconștient de pierdere a caselor încă persista.

În cele din urmă, Natalya a reușit să scape. Cu o săptămână înainte, își petrecuse cea mai mare parte a timpului în subsolul unei case vecine. Drept urmare, Natalya a fugit din oraș doar cu bunurile pe care le avea cu ea, lăsând în urmă câteva documente și obiecte de valoare atât materială, cât și sentimentală în apartamentul pe care-l deținea. 

Un an și jumătate mai târziu, Natalya s-a stabilit la Odesa. Deși se adaptase bine, dorul de casă nu s-a stins niciodată. Totodată, în apartamentul ei au rămas bunuri importante. Știind că apartamentul era în mod miraculos încă intact, Natalya a decis să ia legătura cu cunoscuții care au rămas în Mariupol, cu scopul de a-și recupera lucrurile.

Natalya a aranjat ca o prietenă din Mariupol să viziteze apartamentul, să spargă lacătul și să ia cele necesare. Apoi au plănuit să identifice o cale de a trimite aceste obiecte pe teritoriul controlat de partea ucraineană.

"Dar când a ajuns la adresa mea și a început să se ocupe de lacăt, un bărbat a deschis ușa. El a întrebat ce face ea acolo, iar ea a răspuns tot printr-o întrebare. Apoi bărbatul a devenit agresiv și i-a transmis să plece, spunând că el locuiește acolo acum", a povestit Natalya.

După ce a cercetat cele întâmplate, Natalya și-a dat seama că aproape că nu avea nicio șansă să-și revendice apartamentul. Mii de ucraineni care au fugit din teritoriile ocupate de ruși în 2022 s-au confruntat cu aceeași problemă.

Având în vedere că Mariupol este unul din cele mai mari orașe ocupate de rusia în timpul invaziei la scară largă, situația imobiliară din oraș servește ca studiu de caz pentru fiecare așezare ocupată de hoardele ruse. 

Cum sunt confiscate locuințele ucrainenilor decedați sau ale celor care au fugit de ocupație

Forțele ruse au capturat Mariupol în luna mai a anului 2022. Conform Înaltului Comisar al ONU, două luni și jumătate de bombardamente rusești continue au distrus până la 90% din blocurile de apartamente și până la 60% din casele private din oraș.

Potrivit celor spuse de Mykola Osychenko, șeful "Televiziunii Mariupol", numărul morților în Mariupol ajunge la 120.000.

"87.000 de locuitori din Mariupol sunt documentați ca decedați în morga din Chornomorsk, iar 22.500 de cadavre neidentificate sunt raportate de către procuratura din Novoazovsk. Dar sunt și mai multe victime pentru că unele cadavre rămân sub dărâmături sau în morminte improvizate în parcuri și curți. Mai mult, ororile pe care le-au îndurat oamenii le-au afectat sănătatea, ducând la decese în prima iarnă după ocupație din cauza crizei umanitare", a precizat Mykola, care a părăsit orașul Mariupol în primăvara anului 2022.

Drept urmare, adăugându-se zecile de mii de oameni care fug de ocupație, mii de apartamente și case goale — parțial sau total intacte — rămân în Mariupol.

Aceste proprietăți sunt însușite de noua administrație a ocupanților. Astfel de practici nu se regăsesc doar în cazul orașului Mariupol. 

De exemplu, în așa-numita Republică Populară Donețk (DPR), decretul "cu privire la identificarea, contabilizarea și transferul în proprietatea municipală a bunurilor imobile abandonate și a proprietăților nerevendicate" a fost emis oficial încă din primăvara anului 2021. La acel moment, s-a aplicat și altor așezări ocupate de rusia după 2014.

Potrivit acestui decret, atunci când administrația declară că o serie de proprietăți sunt abandonate, pe anumite canale Telegram sunt postate liste cu adresele unor astfel de locuințe.

Persoanele care își descoperă proprietatea pe acele liste trebuie să contacteze administrația districtuală în termen de 30 de zile de la publicare. Dacă nu o fac, proprietățile listate sunt transferate în proprietatea administrației DPR.

Cu toate acestea, problema constă în faptul că majorității oamenilor care și-au exprimat dorința de a se întoarce și de a rezolva problema cu proprietatea lor li s-a refuzat intrarea.

"Din păcate, a trebuit să călătorim la Mariupol, ocupat de ruși, pentru că trebuia să gestionăm documentele și să încercăm să ne vindem apartamentul pentru a obține măcar niște bani pentru viitorul nostru. Călătoria noastră a fost foarte lungă, ne-a dus prin Europa. Dar ni s-a refuzat pur și simplu intrarea la granița cu DPR (un teritoriu din regiunea Donețk pe care rusia l-a declarat 'republică independentă' - n.red.), și nimeni nici măcar nu a explicat motivul pentru care ne-a fost refuzată intrarea", a relatat Svitlana.

În această situație, proprietarii nu pot face nimic, respectiv nu își pot vinde proprietatea de la distanță, de exemplu. Conform legilor DPR, documentele ucrainene - pașapoarte, acte de proprietate etc - nu sunt considerate valabile.

"Același lucru se întâmplă și acum cu satele de coastă din Crimeea, de unde mulți locuitori au plecat în primăvara anului 2022. Au încercat să se întoarcă în toamna anului 2023, dar au fost deportați masiv. Ulterior, listele cu casele din aceste sate de coastă, care au fost declarate fără proprietar, au fost postate pe grupuri de ocupație (pe Telegram, de pildă - n.red.)", a menționat Mykola Osychenko într-un interviu acordat pentru "Current Time" (canal de televiziune în limba rusă, creat de corporația media Radio Free Europe/Radio Liberty).

Pe fondul registrelor imobiliare încă nereglementate în orașul Mariupol conform noilor legi rusești, cazurile de fraudare a documentelor au crescut.

Persoane necunoscute îi abordează pe respectivii proprietari confuzi din Mariupol cu ​​o "propunere". Acești oameni constituie ceea ce e în prezent una din cele mai "bine plătite profesii" din Mariupol - cea de agent imobiliar. Ei se oferă să vândă proprietatea prin antedatarea documentelor – susținând că apartamentul a fost vândut înainte de războiul la scară largă.

"Ulterior, acești agenți imobiliari, prin oficiali locali, introduc vânzarea în noile baze de date rusești. Și vânzătorul, în cel mai bun caz, primește până la 40% din valoarea de piață a proprietății în această etapă, în timp ce agentul imobiliar obține profitul principal", a explicat Mykola.

În privința proprietăților ai căror proprietari au murit, situația este și mai simplă - sunt municipalizate fără obstacole.

"O investiție profitabilă" pentru rușii bogați

După dobândirea proprietății, administrația de ocupație ar fi luat decizia să aibă grijă de cei rămași și "să folosească proprietatea înscrisă în scopuri benefice". La sfârșitul anului 2022, administrația DPR a emis un ordin "cu privire la aprobarea procedurii de utilizare temporară a spațiilor de locuit recunoscute ca fără proprietar din municipiul Mariupol".

Conform ordinului, spațiile de locuit și alte proprietăți înregistrate de administrația orașului sunt puse la dispoziție pentru rezidență temporară locuitorilor din Mariupol care și-au pierdut locuințele din cauza ostilităților.

Persoanele aflate la ananghie trebuie să se adreseze Administrației Mariupol și să se înscrie pe o listă de așteptare. După aceea, ei semnează un contract de închiriere pentru spațiile rezidențiale.

Însă, în realitate, aceste apartamente ajung la vânzare. Orașul s-a transformat într-o "piață imobiliară neconvențională", unde, odată cu începerea lucrărilor de construcție, rușii bogați văd "o oportunitate de investiție profitabilă".

Proiectul de propagandă rusă "Mirnyye" (Pașnic) a demonstrat în filmul său cum se poate profita de pe urma imobilelor ucrainene. Ideea este de a fi cumpărată o proprietate semi-distrusă și de a se aștepta ca fațada clădirii să fie reparată și, ulterior, să fie efectuată o renovare majoră a apartamentului în sine. Un agent imobiliar intervievat de gazdă a declarat că aceasta ar fi "o investiție neprețuită", deoarece după restaurare, prețurile proprietății cresc imediat de câteva ori.

"Trebuia să primim o locuință, dar în schimb a fost vândută și am fost dați afară": Relatările locuitorilor din Mariupol care au rămas în oraș

O altă categorie de locuințe care a apărut pe piața imobiliară de la Mariupol o constituie cea a clădirilor noi ridicate pe locul clădirilor distruse pe parcursul ostilităților și ale căror ruine au fost demolate. Localnicii care și-au pierdut casele, dar au rămas în oraș urmau să locuiască în aceste clădiri noi. 

Cu toate acestea, respectivele persoane sunt nevoite momentan să locuiască în afara Mariupolului întrucât compensația pe care au primit-o este suficientă doar pentru astfel de locuințe. Noile apartamente nu le sunt oferite, iar creditele ipotecare sunt inaccesibile din pricina problemelor prezentate de piața muncii - în cel mai bun caz, astfel de oameni sunt angajați cu un salariu minim de 115-170 de dolari. De asemenea, mulți dintre acești oameni nu pot solicita nici măcar restaurarea locuințelor, deoarece documentele le-au fost arse.

Între timp, apartamentele din clădirile reconstruite, care ar trebui să aparțină locuitorilor din Mariupol cu ​​beneficii ipotecare, sunt vândute rușilor bogați.

De exemplu, pe strada Nakhimov 82, era o clădire cu mai multe etaje, cu vedere la mare. Rușii au demolat această clădire și au început să construiască una nouă. Locuitorii imobilului care au rămas în oraș așteptau alocarea apartamentelor la care aveau dreptul. Dar nu li s-a oferit nimic. Mai mult decât atât, clădirea nu doar că este construită cu ipotecă, ci va fi inclusiv înregistrată la o nouă adresă. Prin urmare, acei rezidenți care ar fi putut formula o cerere nu pot face acest lucru, deoarece orice contestație legală ar fi invalidă, dat fiind faptul că adresa inițială nu mai există.

"Locuitorii clădirii care se afla aici au fost aruncați afară. Și acum se construiește o clădire pentru vânzare. Am muncit jumătate din viață pentru a obține acest apartament și am locuit acolo peste 30 de ani. Dar acum totul este pierdut. Am 63 de ani și sunt fără adăpost", a precizat una dintre femeile care locuiau în clădirea de pe strada Nakhimov 82, pe parcursul unei declarații oferite publicației ruse "Holod".

Cererea mare de locuințe în Mariupol din partea rușilor este confirmată de oficialii ucraineni. Potrivit lui Petro Andryushchenko, consilier al primarului ucrainean din Mariupol, până la sfârșitul lunii august 2023 au fost demolate 465 de blocuri cu un total de 33.480 de apartamente. Între timp, în 2023-2024, e planificată distribuirea a 4.894 de apartamente locuitorilor din Mariupol.

"Asta înseamnă că 28.568 de apartamente nu vor fi restituite proprietarilor. În medie, 57.172 de persoane au fost și vor rămâne fără adăpost pe perioada ocupației. Nu este planificată construcția de apartamente gratuite pentru înlocuirea locuințelor pierdute. Doar ipoteci și locuințe de serviciu pentru nevoile autorităților de ocupație", a scris oficialul ucrainean pe canalul său Telegram.

Cum se repetă istoria, din nou, sau cine este pe punctul de a "respira briza Mariupolului"?

Ildar Sharipov, directorul companiei "roskapstroy-NR", care acționează ca antreprenor general pentru construcția de noi clădiri, a declarat publicației ruse "Vedomosti" că locuințele din noile regiuni sunt cumpărate de constructori și militari ruși care vor să rămână "fie pentru reabilitare, pentru liniște, fie pentru a se relaxa la mare": "Mariupol este acum într-adevăr un loc care face bani".

Unul din dezvoltatorii ruși din Mariupol, "YugStroyInvest", adaugă că noile locuințe se dau ca pâinea caldă, întrucât sunt bine amplasate lângă mare.

Precum în trecut, chiar și rușii din cele mai îndepărtate regiuni ale rusiei, în special din Siberia, sunt atrași de briza mării.

"În prezent cererea este enormă și depășește oferta. Oamenii vin atât din alte orașe din DRP (Lugansk, Donețk, care sunt ocupate de rusia - n.red.), cât și din Siberia. Mariupol nu a crescut niciodată atât de rapid", spune Tatiana Malevan, agent imobiliar local al agenției "Territory of Business", în filmul de propagandă rusă al proiectului "Mirnye".

Și, așa cum am menționat la începutul acestui articol, majoritatea rușilor visează cu adevărat să se mute în orașele ucrainene. Mulți dintre ei sunt convinși că vor avea o astfel de oportunitate în viitor. Prin urmare, nu toți cei care vor să-și schimbe domiciliul se grăbesc să se orienteze spre Mariupol. Acești oameni au ales alte orașe ucrainene și așteaptă ca acestea să fie, la rândul lor, ocupate. 

"Predicții despre cât va costa un astfel de apartament semi-distrus din Odesa? Soția mea nu vrea să meargă la Mariupol", a scris un rus pe platforma X.

*hohol este un termen peiorativ folosit de ruși atunci când se referă la ucraineni