Un deputat îl ia în vizor pe Iohannis pe tema cooperării unor academii militare românești cu China comunistă: "Problema nu este la MApN sau la academii, ci la președinție. Peștele de la cap se împute! România trebuie să aibă o poziție clară, diferențiind între aliați și țări care nu sunt aliate! Ambiguitatea strategică nu e benefică!"

În contextul în care România este criticată în raportul Comisiei de Politică Externă a Senatului SUA, întocmit de senatorul republican de Idaho James E. Risch, în iulie 2024, pentru legăturile unor universități militare cu instituții de învățământ din China, deputatul Cătălin Teniță plasează vina și responsabilitatea pentru această gravă problemă de securitate națională mai ales în ograda președintelui Klaus Iohannis.

Pe parcursul unui interviu acordat publicației Epoch Times România, Cătălin Teniță critică cu acest prilej faptul că puterea de la București adoptă, într-o multitudine de situații, "o formulă de ambiguitate strategică în diplomaţie şi colaborare militară", deși România nu este nicidecum un stat neutru, ci face parte din NATO. Astfel, deputatul Cătălin Teniță - despre care reliefăm că și-a axat o parte din mandat pe consolidarea relațiilor dintre România și Taiwan, în detrimentul Chinei comuniste - atrage atenția că țara noastră trebuie să adopte o poziție fermă și să pună capăt unor anomalii precum colaborarea cu academii militare din Republica Populară Chineză, respectiv să diferențieze clar abordarea pe care o are în relația cu țările aliate de cea cu țările non-aliate. 

"În doctrina militară americană, cadeţii sunt învăţaţi să diferenţieze pe câmpul de luptă între prieteni şi duşmani. Această diferenţiere este esenţială pentru rezolvarea situaţiilor de conflict. Claritatea totală în diferenţierea între prieteni şi aliaţi pe de-o parte, şi concurenţi şi potenţiali duşmani pe cealaltă parte, este fundamentală în gândirea strategică, diplomatică şi militară americană. Acest principiu se aplică la toate nivelurile, de la cadeţi până la senatori.

România adoptă adesea o formulă de ambiguitate strategică în diplomaţie şi colaborare militară. Acest lucru nu este benefic pentru ţară. Deşi în trecut ambiguitatea diplomatică putea avea un sens, în prezent nu mai este cazul.

România nu mai este o ţară care trebuie să mimeze neutralitatea. Suntem parte a celor mai puternice alianţe militare şi a celei mai mari structuri economice din istorie - NATO şi UE. Trebuie să lucrăm concertat cu partenerii noştri europeni şi transatlantici. Nu mai avem nevoie de ambiguitate strategică sau jocuri la două capete.

NATO a stabilit clar că Republica Populară Chineză este un adversar ideologic şi strategic. Acest lucru se reflectă în multiple aspecte: spionaj militar, pregătiri militare, probleme în Marea Chinei de Sud şi comportamentul în privinţa resurselor strategice în Africa.

România trebuie să aibă o poziţie clară, diferenţiind între aliaţi şi ţări care nu sunt aliate. R.P. China susţine conflictul din Ucraina şi furnizează arme lui Putin. Acest fapt trebuie să fie explicit. Nu avem nevoie de colaborare cu academii militare din Republica Populară Chineză", punctează Cătălin Teniță. 

Întrebat unde este problema, la academiile militare sau la MApN, Teniţă transmite că vina o poartă președintele Klaus Iohannis. 

"Politica externă şi militară de nivel înalt a României este făcută de preşedintele ţării. Problema nu este la MApN sau la academii, ci la preşedinţie. Preşedinţia ar fi trebuit să aibă o atitudine mai coerentă în privinţa relaţiilor diplomatice cu Republica Populară Chineză.

Ar fi trebuit să dea semnale clare în privinţa Institutelor Confucius. De asemenea, ar fi trebuit să se pronunţe asupra modului în care se realizează acordurile locale cu UAT-uri din Republica Populară Chineză. Acest lucru se aplică şi acordurilor cu oraşe şi alte entităţi din China.

În privinţa colaborării militare, semnalele trebuie să fie clare. Nu dorim să avem cu Republica Populară Chineză acelaşi tip de relaţii pe care le avem cu aliaţii noştri vestici. Dorim să avem relaţii economice, dar nu relaţii care au o componentă strategică", menționează parlamentarul.

Chestionat cum îşi explică lipsa de reacţie la nivelul Preşedinţiei pe subiectul relaţiilor în domenii sensibile cu regimul de la Beijing, în condiţiile în care preşedintele Iohannis şi-a dorit să fie chiar şeful NATO, Teniţă răspunde următoarele: "Există o zicală românească care spune că 'peştele de la cap se împute'. Acest lucru se aplică situaţiei actuale. Preşedintele Iohannis a fost mai mult plecat în ultimul an şi jumătate. Acest fapt a avut consecinţe. Administraţia din subordinea sa nu este atât de eficientă. De asemenea, nu este atât de doritoare să intervină pe subiecte sensibile. Dacă domnul Iohannis este temător şi ezitant în astfel de chestiuni, acest lucru se reflectă în administraţia sa. Preşedinţia este o instituţie unipersonală. Deci, dacă preşedintele ezită, administraţia nu are cum să acţioneze. Chiar dacă sunt oameni în administraţie care ar dori să ia măsuri, ei sunt limitaţi de atitudinea preşedintelui...".

Raportul la care am făcut referire mai sus arată că academiile militare din mai multe state NATO mențin parteneriate și legături cu instituțiile de învățământ chineze. Printre exemplele de astfel de academii militare figurează și Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu", din România, care are un acord oficial de cooperare cu Universitatea de Inginerie a Armatei chineze din Nanjing, informează publicația Europa Liberă. 

Documentul emis de Senatul SUA recomandă ca "NATO să clarifice că orice legături între universitățile membrilor NATO și instituțiile de învățământ chineze cu legături cu serviciile de securitate și informații ale Chinei sunt inacceptabile și vor duce la eliminarea anumitor privilegii NATO".

"Mai mult, academiile militare NATO nu ar trebui să aibă legături cu universitățile din China sau alte instituții cu legături cu industria militară sau de apărare", se mai punctează în document. 

Europa liberă mai atrage atenția că zeci de universități din România fac schimb de experiență cu China. 

Potrivit unui site indicat ca sursă în raportul Senatului american, în România sunt 39 de universități din toate marile orașe care au legături cu instituții de învățământ din China.

Printre acestea se află:

- Academia Navală și Universitatea Maritimă din Constanța

- Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza

- Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu

- Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă

- Babes-Bolyai din Cluj

- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

- Universitatea București

- Politehnica București

- Academia de Studii Economice din București

- Universitatea de Medicină

- Agronomia,

- SNSPA

În general este vorba despre schimburi de studenți.