EXCLUSIV Articol dedicat tuturor femeilor ucrainene care îi așteaptă pe cei dragi să se întoarcă de pe front. Dragostea pe vreme de război. Oful exprimat de o femeie: "Orice aș face, fiecare zi e însoțită de preocupări: Ce s-o fi întâmpla cu el acum? Când va sosi următorul mesaj? Ne vom revedea?" / Anna Neplii

Adesea, articolele mele încep cu cuvinte despre felul în care războiul rusesc la scară largă "a dat peste cap" viața cuiva, despre cum o viață civilă stabilă s-a transformat și a devenit marcată de realitățile dure și învăluite în incertitudine de pe front.

În sfera informațională, veți găsi adesea materiale despre istoria armatei ucrainene, care, fără echivoc, apără cu curaj și eroism lumea democratică de imperialismul și autoritarismul rusesc.

În fiecare zi, soldații ucraineni își sacrifică viața, sănătatea fizică și psihică, înfruntând forțele inegale ale inamicului în bătălii care îmbină tehnologia modernă și resursele umane într-un mod pe care omenirea nu l-a mai cunoscut până acum. Prin urmare, întreaga lume trebuie să știe despre apărătorii ucraineni, să-i onoreze pe cei vii și să-și amintească de eroii căzuți.

În același timp, militarii nu sunt singurii ucraineni care și-au pus viața "pe pauză" în numele libertății. Cu toate acestea, aproape că nu veți găsi articole despre persoanele care au devenit un sprijin "invizibil" și un pilon de încredere pentru soldații ucraineni. Deși rolul lor în timpul războiului este adesea trecut cu vederea, în realitate e semnificativ și de neînlocuit.

Acest articol este dedicat tuturor femeilor și fetelor ucrainene care îi așteaptă pe cei dragi înapoi de pe front. Ele merg pe propriul lor drum, plin de varii experiențe, de durere, de încercări și de putere. 

Și nu contează unde se află femeia care așteaptă - în altă țară sau în patria-mamă - căci gândurile ei sunt întotdeauna îndreptate către iubitul de pe front. 

Pentru ea, războiul nu este doar un stres, ci un punct de pornire și un șoc etern. Pentru că războiul i-a luat unul dintre cei mai importanți piloni - o persoană dragă care a fost mereu acolo lângă ea. 

După clipa în care un bărbat pleacă la război, femeia lui se află între "înainte" și "după". În acest caz, "înainte" însemna un statut clar, un rol social, prezența sprijinului, iar "după" presupune o anxietate constantă, o schimbare completă a vieții de zi cu zi, stres, neînțelegeri cu societatea.

Adesea, astfel de femei rămân într-o stare de izolare psihologică și socială. 

Viața lor se schimbă "din cap până în picioare" la toate nivelurile. Acum, tot ceea ce o femeie a făcut împreună cu soțul ei în viața de zi cu zi - trebuie să facă singură. Îndatoririle ei zilnice devin de cel puțin două ori mai mari, atât în ​​gospodărie, cât și în îngrijirea copiilor și la muncă. De exemplu, mă refer la situația în care un cuplu a avut o afacere comună, iar în prezent femeia trebuie să o gestioneze singură. 

La toate acestea se adaugă o grijă permanentă în legătură cu soarta iubitului, respectiv o completă incertitudine privitoare la viitor. 

Una dintre cele mai dificile probleme pentru orice persoană este incertitudinea. Și măcar o oarecare iluzie de control asupra vieții noastre, încrederea că ne putem planifica ziua, săptămâna și luna următoare, oferă psihicului nostru liniște sufletească.

Dar femeile ale căror soți se află pe front sunt lipsite de acest sentiment din toate punctele de vedere, începând cu faptul că există un război în țară, al cărui rezultat va determina viitorul, continuând cu instabilitatea economică ce se agravează și terminând cu incertitudinea privitoare la soarta iubitului. 

De fapt, o astfel de femeie își "îngroapă" iubitul în fiecare minut, iar pentru ea este și viu și mort. Și doar în acele momente rare când ia legătura cu el, ea simte liniștea dorită.

"Orice aș face, fiecare zi este însoțită de preocupări: «Ce s-o fi întâmpla cu el acum? Când va sosi următorul mesaj? Ne vom revedea?». În același timp, trebuie să continui să trăiesc și să îmbin îndatoririle de mamă, cele profesionale și cele casnice", spune Kateryna.

"De asemenea, sunt bântuită de o frică constantă și de gânduri obsesive, că dintr-o dată se va întâmpla ceea ce e mai rău. Cum voi trăi atunci? Indiferent dacă vreau sau nu, sunt în permanență înconjurată de știri tragice. Prin urmare, îmi este greu să-mi distrag atenția și să scap de acest gând: «Dacă mi se întâmplă și mie așa ceva?»", adaugă soția soldatului.

Din acest motiv, aceste femei se confruntă și cu provocări sociale. Mediul lor se schimbă și se întâmplă adesea ca, din varii motive, să nu mai comunice cu cei cu care comunicau înainte. Asta pentru că de multe ori persoanele care nu au experiența așteptării celor dragi de pe front, atunci când comunică cu cei ce au o astfel de experiență, pot spune din neatenție ceva ce va provoca amintiri neplăcute și dureroase.

"Fiecare dintre noi își trăiește propria experiență, iar experiențele nu trebuie comparate. Fiecare dintre noi are dreptul la propriile experiențe și emoții. Însă, uneori, oamenii nu pot înțelege pe deplin că o altă persoană trece prin ceva până nu trăiesc, la rândul lor, așa ceva", spune psihologa Maria, care își așteaptă, la rândul ei, soțul de pe front. 

Familiile de militari trăiesc o experiență extrem de grea. Nu mai au predictibilitate, nu și-au mai făcut planuri de multă vreme. Majoritatea au viața suspendată pe termen nedeterminat. Și în această "pauză" plină de temeri, anxietăți, apatie, ei au nevoie să învețe să trăiască, să facă față, să construiască și să mențină relații cu cei dragi.

"Îmi aștept soțul de mai bine de doi ani. Cel mai greu este atunci când nu ia legătura cu noi pentru o perioadă lungă. De asemenea, e greu și dureros pentru mine să realizez că copiii noștri cresc fără tată. Și nu știu dacă va exista un tată în viitorul vieții lor. Și îmi este greu să văd alte familii umblând neîmpovărate, deși în niciun caz nu vreau să treacă prin ceea ce trecem noi", transmite Iryna.

Familiile de militari au nevoie, fără doar și poate, de înțelegere și sprijin. De aceea, în Ucraina există diverse organizații de voluntariat și structuri publice care oferă asistență profesională personalului militar, familiilor soldaților și veteranilor. 

Veteran Hub e una dintre aceste organizații și își desfășoară activitatea de cinci ani. Veteran Hub oferă o gamă largă de servicii gratuite, de la asistență psihologică militarilor și celor dragi, la consiliere juridică până la asistență în angajarea veteranilor. Organizația are grijă și de persoanele care, din păcate, au pierdut pe cineva drag în război.

În plus, nu ar trebui să existe iluzia că odată cu sfârșitul războiului, toate problemele vor fi rezolvate într-o clipă. De fapt, cea mai mare provocare va începe abia după victorie — va fi nevoie de mult sprijin pentru cei care se vor întoarce de pe front la o viață pașnică.

Personalul militar în cauză va fi sprijinit în primul rând de cei dragi. Prin urmare, chiar și acum soțiile și mamele trebuie să aibă grijă de ele însele și să se pregătească pentru modul în care își pot ajuta rudele mai corect și benefic. 

Totodată, un tip separat de activitate constă în asistența acelor familii ale căror persoane drage au fost grav rănite sau amputate. Aceasta este o sarcină extrem de dificilă atât pentru persoana vătămată, cât și pentru rudele acestora.

Uneori se întâmplă ca, din lipsă de educație psihologică, astfel de cupluri să se despartă în câțiva ani, întrucât ambilor parteneri le este greu să accepte faptul că nu va mai fi niciodată la fel ca înainte.

Asta deși "ca înainte" nu va fi niciodată și în niciun caz. Toți ucrainenii trăiesc o experiență extrem de traumatizantă care lasă o amprentă asupra psihicului. Iar personalul militar capătă o experiență de zece ori mai complexă. Astfel de cupluri ajung să se cunoască din nou de fiecare dată când se întâlnesc. Pentru că cel care așteaptă va suferi schimbări în timpul așteptării, iar cel ce luptă se va întoarce ca o altă persoană. Cu toate acestea, "altă" nu înseamnă rău.

În acest caz, este important să se ofere asistență calificată și instrumente ambilor parteneri pentru a depăși singuri aceste crize în viitor. Numai după adoptarea acestor modificări este posibilă trecerea la un nou nivel.

De exemplu, majoritatea oamenilor pot transforma experiențele negative într-o dezvoltare pozitivă. Doar că cineva va avea nevoie de mai mult timp și ajutor, iar cineva va avea nevoie de mai puțin. Iar acest lucru e normal, pentru că toți oamenii sunt unici.

Unii sunt uniții de război, alții separați

Armata nu are întotdeauna capacitatea de a comunica în mod constant. Acest lucru se cauzează atât operațiunilor militare, respectiv lipsei de internet, cât și, în unele situații, lipsei de resurse morale.

Experimentând un stres extrem prelungit, evenimente traumatice, moartea prietenilor și toate ororile războiului, psihicul lor "apără" și blochează aceste emoții. Însă, acest lucru nu funcționează selectiv - nu poți să alegi să nu mai trăiești doar unele emoții și să le permiți exclusiv pe cele "bune".

Prin urmare, astfel de cupluri se confruntă adesea cu o criză în relația lor. 

Cuplurile cu pricina pot fi "salvate" prin acordarea de asistență psihologică la timp. Dar se mai întâmplă ca în circumstanțe atât de stresante, când suntem cu toții între viață și moarte, oamenii să realizeze că de fapt nu mai au sentimente profunde unul pentru celălalt. Pe cale de consecință, se despart pentru a-și trăi viața așa cum își doresc ei.

Există, de asemenea, cazuri în care personalul militar începe să-și înșele femeile. Uneori acest lucru se cauzează motivelor expuse mai sus, mai precis o anumită lipsă de emotivitate, dar și sentimentul că fiecare zi poate fi ultima. Însă se mai întâmplă ca o femeie care își așteaptă soțul de pe front să înceapă să-l înșele cu cineva care nu a plecat la război. 

Trădarea și înșelarea sunt cu siguranță inacceptabile într-o relație sănătoasă. Dar aceste acțiuni nu depind de sex. Aceste comportamente pot fi inerente ambelor sexe. Totul depinde de valorile morale ale fiecărei persoane.

În același timp, același factor de stres major precum războiul a apropiat unele cupluri, atât cele în care există cadre militare, cât și cele în care ambii sunt civili.

Cu toate acestea, merită remarcat faptul că nu e vorba întotdeauna de ceva durabil. Evenimentele prea stresante și șocul trăit împreună pot oferi oamenilor un sentiment de intimitate la început. Dar dacă acest lucru nu se bazează pe valori fundamentale comune, atunci în viitor, când primul șoc se va ameliora, astfel de cupluri se vor despărți. 

Merită menționat totodată că, în primul an după începerea invaziei rusești la scară largă, a existat în Ucraina un "boom al nunților" - numărul căsătoriilor a crescut cu 4%. Pe parcursul anului 2022 au fost încheiate circa 223 de mii de căsătorii.

După o aplanare a tendinței în urma șocului și stresului, numărul căsătoriilor încheiate a scăzut la 186 de mii în 2023, în timp ce numărul divorțurilor (excluzând divorțurile prin instanță) a crescut la peste 24 mii.

Ca o concluzie, războiul este întotdeauna despre suferință, incertitudine și haos. Dar, în același timp, războiul e despre sinceritate, speranță și un nou început. Cu siguranță i-a afectat pe toți cei care l-au văzut și l-au simțit.

Pentru unii, această înțelegere că "s-ar putea ca ziua de mâine să nu mai existe" ne-a apropiat, iar pentru alții a arătat că timpul este insuficient pentru a alege să nu-l petreci cu oamenii "tăi".

În contextul trăirilor fiecăruia dintre noi, este important cum vom experimenta toate acestea și ce cale vom alege. Pentru că războiul e ca o radiografie - evidențiază și amplifică tot ceea ce era deja într-o persoană.