Cum este umilită, discriminată, deznaționalizată și redusă uriașa diasporă ucraineană din Rusia. "Oamenii se tem pentru că acum nu mai e sigur să recunoști că ești ucrainean" / "M-am retras din toate activitățile culturale și educaționale ale organizației mele ucrainene pentru a nu-mi face rău familiei"

Lipsită de cele mai elementare drepturi, minoritatea ucraineană din Rusia riscă să dispară în contextul agresivei și distructivei politici de stat a Kremlinului care promovează, mai ales acum, în contextul războiului genocidar din Ucraina, ucrainofobia, interzicerea limbii ucrainene, și așa-zisa, respectiv mincinoasa "unitate istorică între ruși și ucraineni".

Cel mai la îndemână pseudo-argument folosit de conducerea Federației Ruse pentru a-i deznaționaliza și transforma în așa-ziși "ruși" pe reprezentanții minorității ucrainene din Rusia constă în teza kremlinistă, specificată mai sus, a așa-zisei "unități istorice între ruși și ucraineni". 

În practică, conform respectivei teze, ucrainenii trebuie să vorbească doar limba rusă, limba așa-zisului "frate mai mare", în timp ce limba ucraineană ar trebui cunoscută (în mod ideal, ar trebui uitată sau niciodată învățată de ucrainenii rusificați) doar în scop "ceremonial", fiind văzută ca un "vestigiu de pus în muzeu" – pe principiul, există, o vedem, o admirăm, dar nu o folosim, nu o aplicăm.  

Rușii au adus la stadiul de marasm lingvistic și limba belarusă, aflată pe cale de dispariție chiar la ea acasă, în Belarus. Belarușii vorbesc astăzi, în proporție de peste 90%, limba rusă, uitându-și sau fiind "ajutați" de ruși să-și uite limba maternă. Iată rezultatul îndelungatei rusificări, subjugări și deznaționalizări rusești, scenariu pe care Rusia a tot încercat să-l aplice, timp de secole, și în Ucraina, dar nu i-a reușit, asta deși o parte covârșitoare a ucrainenilor din centrul, nordul, estul și sud-estul Ucrainei au fost, totuși, rusificați, preferând limba rusă celei ucrainene, dar niciodată devenind așa-ziși "ruși" precum visaseră mai toți satrapii de la Moscova. 

Dacă în Ucraina lucrurile au fost ținute sub control, problema păstrării și salvgardării identității ucrainene din Rusia comportă în schimb un caracter dramatic. Ucrainenii din Rusia, minoritate ce însumează, în mod neoficial, câteva milioane de oameni, sunt discriminați, deznaționalizați și rusificați în cel mai decadent hal.  

Recensământul populației din întreaga Rusie, realizat în 2021, a arătat o reducere record a numărului de ucraineni din Rusia: acesta s-a înjumătățit în 10 ani. Și, deși experții pun la îndoială rezultatele recensământului, aceeași tendință este înregistrată de datele altor studii, de demografi și de înșiși reprezentanți ai diasporei ucrainene, scrie istories.media.

Din punct de vedere istoric, ucrainenii au fost una dintre naționalitățile cele mai larg reprezentate în Rusia: în urmă cu un deceniu, aceștia se aflau pe locul al treilea după ruși și tătari în ceea ce privește ponderea din populație, arată datele recensământului. În 2021, ucrainenii au ieșit pentru prima dată din top 3 și au trecut tocmai pe locul 8. Dacă în urmă cu 10 ani în Rusia trăiau aproape două milioane de ucraineni (neoficial, sunt mult mai mulți judecând după numeroasele nume de familii ucrainene purtate de foarte mulți ruși, în mod evident având strămoși ucraineni și fiind simple victime ale rusificării), înainte de începerea războiului din Ucraina mai erau 884.000 dintre ei, scrie jurnalista istories.media, Sonya Savina.

Deși populația ucraineană a scăzut treptat pe parcursul istoriei Rusiei moderne, în ultimii 10 ani aceasta s-a diminuat drastic, la mai mult de jumătate. În deceniile anterioare, numărul ucrainenilor a scăzut cu 30% la fiecare 10 ani! Aceeași tendință este înregistrată de date alternative: în timp ce în anii 2000 ucrainenii reprezentau aproape 2% din populația Rusiei, până în 2021 ei nu mai reprezentau nici măcar 1%, conform rezultatelor Monitorizării ruse a situației economice și a sănătății populației, studiu realizat de Școala Superioară de Economie a Universității Naționale de Cercetare.

Cum s-a ajuns ca în 2021, în Rusia, să existe în mod oficial mai puțin de 1 milion de ucraineni? Situația este și mai bizară, în condițiile în care, de pildă, înainte de începerea invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, mai mult de un milion de refugiați au ajuns în Rusia, iar de la începutul ostilităților în estul Ucrainei în 2014, numai în primii doi ani, 1,2 milioane de ucraineni care locuiau anterior în sud-estul Ucrainei au intrat în Rusia și nu au mai plecat înapoi, potrivit datelor Serviciului Federal pentru Migrație. În 2022, și mai mulți refugiați ucraineni au trecut granița în statul agresor: conform datelor ONU din ianuarie 2023, peste 2,8 milioane de refugiați din Ucraina au trecut granița în Rusia de la începutul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, dar nu se știe câți dintre aceștia au rămas în țară.

Date fiind acestea, rezultatele recensământului populației din întreaga Rusie din 2021 sunt discutabile. Acesta a fost organizat cu multe încălcări, au avertizat demografii. Potrivit lui Alexei Raksha, aproximativ 50 de milioane de persoane nu au luat parte la recensământ. La recensământul din 2023, aproximativ 16 milioane de participanți nu și-au indicat naționalitatea - în recensământul precedent au fost doar 5 milioane. Potrivit Iuliei Florinskaya, cercetător principal la Centrul de Cercetare Demografică din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare, această cifră sugerează că, per ansamblu, recensământul nu poate fi de încredere. 

Este important să se țină cont de faptul că recensământul nu ia în considerare numărul de națiuni individuale, ci răspunsurile cetățenilor la întrebările referitoare la naționalitate: atunci când răspunde la întrebarea privind naționalitatea, fiecare alege cum se numește. Prin urmare, demografii consideră că scăderea ponderii ucrainenilor pe care o observăm în datele recensământului poate fi explicată prin faptul că tot mai puțini dintre aceștia își spun ucraineni atunci când răspund la întrebarea privind naționalitatea. 

"O parte au preferat probabil să fie numiți ruși mai degrabă decât ucraineni, în 2021 nivelul de negativitate (față de Ucraina - n.red.) în societate era deja foarte puternic", explică Iulia Florinskaya.

Înșiși reprezentanții diasporei ucrainene consideră că autoritățile ruse reduc de ani de zile populația ucraineană din țară, ștergându-i identitatea și distrugând organizațiile care ar reprezenta interesele ucrainenilor din Rusia: scăderea populației a fost influențată de politica oficială a statului care vizează curățarea întregului segment ucrainean din Rusia.

"Acum nu mai este sigur să recunoști că ești ucrainean în Rusia"

”A devenit incomod să fii etnic ucrainean în Rusia", spune Viktor Girzhov, fost vicepreședinte al Asociației ucrainenilor din Rusia, într-un interviu acordat pentru istories.media. El a locuit în Rusia de peste 20 de ani, dar în 2015 FSB i-a interzis să intre în țară timp de 5 ani. Formal, i s-a interzis intrarea pentru încălcarea procedurii de intrare și ieșire din țară, dar Girzhov crede că a fost expulzat pentru că a spus adevărul despre ceea ce se întâmplă în Ucraina pe canalele de televiziune centrale rusești.

Viktor Girzhov consideră că politica oficială de stat care vizează curățarea întregului segment ucrainean din Rusia este unul dintre principalele motive pentru care astăzi există mai puțini ucraineni în țara invadatoare. Potrivit lui Girzhov, acest lucru a început după 2004 - când a avut loc Revoluția Portocalie în Ucraina, iar unele organizații ucrainene din Rusia au sprijinit-o. 

"După prăbușirea URSS, organizațiile ucrainene au început să apară în Rusia ca ciupercile după ploaie. A existat o astfel de euforie, o astfel de stare de spirit că sub Gorbaciov, sub Elțîn vor exista unele libertăți... Apoi ceva s-a întâmplat și totul a început să se destrame - și asta s-a întâmplat sub Putin", precizează Girzhov. 

Girzhov descrie cum, în 2010 și 2012, au fost lichidate două organizații federale ale diasporei ucrainene: Asociația ucrainenilor din Rusia și Autonomia culturală națională federală a ucrainenilor din Rusia, care erau angajate în păstrarea identității ucrainene și în dezvoltarea și difuzarea culturii ucrainene. Totodată, în 2018, a fost lichidată singura bibliotecă de renume mondial de literatură ucraineană din Moscova. 

"Se presupune că au existat unele încălcări ale documentației în activitățile statutare (ale organizațiilor - n.red.). Însă, dacă au existat mici neconformități, toate acestea puteau fi corectate foarte rapid. Directorul bibliotecii a fost judecat pentru că ar fi depozitat așa-zisa 'literatură naționalistă', deși personalul (bibliotecii - n.red.) a declarat că forțele de ordine rusești au plasat ele însele aceste materiale", relatează Girzhov. 

În 2019, cea mai mare organizație publică a ucrainenilor care trăiesc în străinătate, Congresul Mondial al Ucrainenilor (Ukrainian World Congress), a fost recunoscută în Rusia drept "organizație indezirabilă": activitățile sale sunt interzise în Rusia.

La mijlocul anilor 2000, în Rusia nu existau oportunități de a studia limba ucraineană, transmite Girzhov: "În Ucraina (la acea vreme - n .red.) existau o mulțime de școli cu predare în limba rusă. Dar în Rusia nu exista nicio școală sau măcar o clasă de ucraineană pentru întreaga diasporă de două milioane de ucraineni. În Rusia nu există posibilitatea de a comunica în ucraineană: nu există școli, nu există biblioteci (cu literatură ucraineană - n.red.). 

Împreună cu alți reprezentanți ai diasporei ucrainene, el a încercat să deschidă singura școală ucraineană din Moscova, însă departamentele competente "au continuat să formuleze cereri nerealiste și totul s-a blocat". 

Dacă am crede recensământului din 2021 al întregii Rusii, doar 33% dintre ucrainenii care trăiesc în Rusia cunosc limba ucraineană.

Aproape că nu mai există asociații ale ucrainenilor în Rusia, spune Girzhov. 

"Formal, astfel de organizații există, dar trăiesc din banii guvernului (rus - n.red.) și din subvențiile prezidențiale, iar autoritățile organizează ceea ce eu numesc 'sharovarshchina': aceste organizații participă la sărbătorile și festivalurile orășenești, dansează și cântă, dar fără politică, fără activitate socială, fără drepturi ale ucrainenilor. Acesta este genul de ucraineni cu care autoritățile ruse sunt mulțumite. Și de îndată ce începi să susții Ucraina, nici măcar Maidan, ci doar independența, cultura, limba - s-a terminat, ești interzis!", adaugă Girzhov. 

În opinia lui Girzhov, scăderea numărului de ucraineni la recensământ poate fi explicată și prin faptul că nu toți etnicii ucraineni din Rusia se identifică ca atare atunci când răspund la întrebarea privind naționalitatea. 

"Oamenii se tem pentru că acum nu mai este sigur să recunoști că ești ucrainean", spune Girzhov. 

Persoanele în vârstă au copii și nepoți, sunt îngrijorate. Cei mai tineri se tem că își vor pierde locurile de muncă. Cine a putut, a plecat înainte de război. Acum este dificil, așa că, până se termină războiul, unii încearcă să nu-și scoată în evidență identitatea ucraineană, conchide Grizhov. 

"Mamă, eu în Rusia fascistă nu voi merge"

Anna (nume schimbat la cererea intervievatei pentru a-și proteja identitatea) din Cernihiv trăiește în Rusia de peste 20 de ani și conduce una dintre asociațiile femeilor ucrainene din Rusia. De fiecare dată când sună o alarmă aeriană la Cernihiv, ea o "aude" acasă, în suburbiile Moscovei: Anna stă cu ochii pe notificări pentru că fiica ei adultă a rămas în Ucraina, la Cernihiv. Când a izbucnit războiul, Anna i-a sugerat fiicei sale să se evacueze în Rusia: "I-am spus: Vino aici". Iar ea mi-a răspuns: "Nu, mamă, eu în Rusia fascistă nu voi merge".

După cum spune Anna, ea nu are încredere în rezultatele recensământului, dar simte, de asemenea, că sunt mai puțini ucraineni în Rusia: "Recensământul a fost efectuat așa cum a fost: avem o stradă întreagă de ucraineni care locuiesc aici - nimeni nu a venit la noi și nu ne-a întrebat cine suntem, ce suntem. Dar acum sunt mult mai puțini ucraineni care vin aici. Sunt aici din 2000: atât de mulți ucraineni veneau aici să lucreze... Prietenul meu a deschis o companie de construcții, erau 300 de muncitori ucraineni. Iar acum nimeni, firma s-a închis".

"Când am sosit, la începutul anilor 2000, totul se dezvolta atât de rapid: noi (reprezentanții diasporei ucrainene - n.red.) ne întâlneam cu autoritățile, vorbeam despre deschiderea unei școli ucrainene...", continuă Anna. 

"Și ni se părea că Rusia era atât de mare, că era atât de mult de lucru, atât de mult de creat, că țările puteau comunica, să facă schimb de studenți, de artiști. Am crezut că va fi așa, dar este complet diferit. Diaspora ucraineană e acum într-o stare foarte deplorabilă", mai precizează aceasta. 

Anna "s-a retras acum din toate activitățile" organizației ucrainene pentru "a nu face rău familiei sale": "Obișnuiam să ne implicăm în activități culturale și educaționale și am văzut mulți ruși care ne-au ajutat, care au fost cu noi în sărbătorile noastre publice (ucrainene - n.red.) Acum nu putem face nimic: doar ne facem griji, ne ajutăm refugiații. Dar știți cum tratează autoritățile ruse problema, chiar dacă doar îi ajuți, trebuie să fii atent".

Acum îi este greu să trăiască printre ruși, dintre care 90%, după cum a auzit Anna la știri, susțin războiul.

"Când începi să povestești tot ce se întâmplă (în Ucraina - n.red.), vezi agresivitatea, ochii oamenilor sângerează, sunt gata să te devoreze. Dar există o parte (a rușilor - n.red.) care doar te compătimesc, care vin la mine și îmi zic: Spune-ne adevărul, pentru că, în afară de televizor, nu vedem nimic, nu știm nimic", relatează Anna. 

Anna nu crede că ucrainenii își pot ascunde originea ucraineană atunci când răspund la întrebarea recensământului privind naționalitatea.

"Toată lumea spune: Noi suntem din Ucraina. Noi nu ne considerăm ruși. Și vorbim ucraineană în familie. Și sunt mulți: acasă în ucraineană, la serviciu în rusă. Toți cei care sunt din Ucraina, tuturor le este dor de ea, chiar dacă trăiesc aici de 50 de ani, toți vor să se întoarcă acasă. Toți plâng pentru Ucraina și toți sunt îngrijorați acum", menționează Anna. 

Anna crede că nu vor mai rămâne ucraineni în Rusia după terminarea războiului. 

"Știu o mulțime de oameni care așteaptă sfârșitul războiului pentru a pleca de aici, pentru că este imposibil să trăiești aici după ceea ce s-a făcut acolo (în Ucraina - n.red.). Am o fiică în Cernihiv, cum pot trăi aici în pace?", întreabă Anna. 

"Am locuit acolo timp de 40 de ani, am lucrat la școală, elevii mei, colegii de clasă, rudele, mormintele părinților mei sunt acolo. 'Eliberatorii' au venit și au distrus totul: 70% din orașul Cernihiv este distrus. Cum pot să mă uit cu indiferență la asta? Pur și simplu nu pot trăi aici din punct de vedere moral. Din punct de vedere moral, deocamdată, și apoi poate că se va ajunge la represalii fizice (împotriva ucrainenilor - n.red., nu exclud acest lucru", conchide Anna. 

Mai multe detalii AICI, AICI, AICI, AICI și AICI despre persecutarea ucrainenilor din Rusia de către regimul de la Kremlin.