"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Jurnalista de investigații Emilia Șercan dezvăluie în PressOne probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush.
În 2005, după 12 ani de studii doctorale, Mircea Geoană – în prezent secretar general adjunct al NATO și potențial candidat la prezidențialele din toamnă – a susținut la ASE o teză de doctorat despre integrarea României în structurile euro-atlantice în care subiectul central este comprimat în 1,4% din totalul lucrării.
Cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea, au conținut plagiat, arată Șercan în investigați publicată de PressOne.
Cea mai mare parte a conținutului identificat ca fiind plagiat de secretarul general-adjunct al NATO provine din trei documente oficiale, ambele emise de Administrația Prezidențială a Statelor Unite ale Americii (SUA): Raportul Economic al Președintelui, care include și Raportul Consiliului consilierilor economici.
Mai exact, este vorba despre trei rapoarte, intitulate la fel, Economic Report of the President. Primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003. Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului lui Mircea Geoană și nu este trecută în bibliografie.
Mircea Geoană nu a negat categoric că ar fi plagiat porțiuni din teza sa de doctorat. A spus doar, într-o discuție cu PressOne, că a lucrat „sârguincios” la lucrarea sa:
„Nu știu, adică vă spun la modul cel mai onest că l-am făcut cu toată inima și l-am făcut, cum se spune, sârguincios, și cât de mult se putea pe vremea respectivă făcând, muncind la el. Adică să mă apuc să copiez de la alții, nu prea e felul meu. Dacă e ceva, mă rog, dar nu, nu, nu... A fost, a fost muncit și făcut pe bune, și muncit la el serios ani de zile”.
În momentul în care a susținut teza doctorală, Geoană avea 47 de ani, era senator și președintele PSD, funcție pe care o ocupa de doar patru luni, mai exact din martie 2005, când l-a înlocuit pe Adrian Năstase, după eșecul social-democraților la alegerile parlamentare și prezidențiale.
Geoană intra, atunci, în etapa de apogeu a carierei sale politice.
Deși anterior fusese ambasador al României în SUA (1996 – 2000) și ministru de externe (2000 – 2004), în puternicul guvern condus de Adrian Năstase, Geoană a atins maximul său de putere politică după ce l-a învins pe Ion Iliescu la alegerile interne din PSD și a devenit președintele PSD.
Acesta este contextul în care Mircea Geoană își susținea teza de doctorat la Academia de Studii Economice, la 12 ani după începerea studiilor doctorale. Durata legală a unui doctorat, la acel moment, era de patru ani, mai arată Emilia Șercan în investigația sa care poate fi citită integral AICI.
Cel mai probabil, Mircea Geoană va candidat la toamnă pentru cea mai înaltă funcție în statul român, mișcare pe care o pregătește atent și calculat de mai mulți ani.
Vineril, reprezzentanții unei organizaţii neguvernamentale, „România Renaşte”, i-au cerut, vineri, lui Geoană să candideze la alegerile prezidenţiale. Liderul Mişcării România Renaşte Dumitru Borţun a făcut apel către toate forţele „democratice şi sănătoase” din ţara noastră să îl susţină pe Geonă în competiţia electorală pentru Cotroceni.
Secretarul general adjunct la NATO a afirmat că este onorat de faptul că liderii mișcării „România Renaşte” văd în el „profilul unui preşedinte al tuturor românilor”.
„Sunt deschis şi încurajez susţinerea tuturor celor - mişcări civice, independenţi sau partide politice - care vor să susţină un proiect ambiţios, care să răspundă aşteptărilor românilor şi româncelor, nevoilor ţării şi viziunii mele de transformare profundă a politicii, funcţionării statului şi economiei”, a mai spus Geoană.
Printre reprezentanții mișcării „România Renaște” care au vorbit s-au numărat și Marius Profiroiu (profesor de economie), generalul Cătălin Tomescu, Ioana Petrescu (fost ministru de Finanțe în guvernul Ponta), Alina Inayeh (senior fellow şi director în Biroul din București al German Marshall Fund şi Black Sea Trust) și Clara Volintiru (director în Biroul din București al German Marshall Fund şi Black Sea Trust).
Şi liderii Partidului România în Acţiune, Mihai Apostolache, și ai Partidului Verde, Lavinia Cosma și Marius Lazăr, și-au anunțat susţinerea pentru candidatura independentă a lui Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. Apostolache a adăugat că reprezentanţii formaţiunii pe care o conduce se vor implica în strângerea de semnături, în acţiuni de promovare a candidaturii lui Geoană, potrivit News.ro.
Întrebat dacă „România Renaște” se va transforma într-un partid politic, Dumitru Borțun a spus că nu exclude, dar că o decizie nu a fost luată.
