Realitatea bate ficțiunea. Piesa de teatru cenzurată la Chișinău

Am citit piesa de teatru cenzurată la Chișinău, nu sunt foarte multe chestii de zis despre ea. În primul rând: nici vorbă de putinism. Nu este nimic în piesa de teatru care să fie o surpriză pentru cineva care a trăit în Republica Moldova sau este la curent cu ce se întâmplă pe acolo.

Dincolo de piesa de teatru (care este ca frecția galenică: nu face rău, dar nici nu vindecă) mult mai multe ar fi de spus despre „atmasfera” creată în jurul ei, despre mentalitățile și atitudinile de la Chișinău. Despre cum un consilier prezidențial sună la un teatru „să se intereseze” despre un scenariu aflat în lucru care a nemulțumit-o pe o verișoară a președintei. Despre cum a fost găsit vinovatul în regim de urgență: românul „fasșîst” (vorbă să fie!) care de fapt este „putinist”. La Chișinău lucrurile sunt simple în ziua de azi: cine nu-i cu „ei” este cu Putin și gata.

Una peste alta merită citită piesa de teatru, este o fotografie a societății contemporane din Republica Moldova (detalii AICI). Avem acolo multă disperare și resemnare din partea tuturor. Repet, nu avem o capodoperă, tot ce e acolo se vede de 30 de ani în presă și în cercetările sociologice. Reflexia piesei este în faptul că a fost cenzurată și modul cum s-a produs acest act de cenzură: realitatea bate ficțiunea.

Cum trăim în epoca post-post-modernistă și post adevăr cred că piesa de teatru inițială și-a jucat rolul - acum ar fi o idee mult mai bună să fie pusă în scenă aventura cenzurării ei, cu reacțiile ziariștilor, influencerilor și politicienilor de la Chișinău care au văzut într-o piesă de teatru o conspirație putinistă.