Un Bancorex mai mititel. Rolul și implicarea lui Sebastian Burduja în împrumutul de 60 de milioane de euro acordat de EximBank falimentarei Blue Air, devenit între timp prejudiciu uriaș adus statului român. De ce s-au înverșunat Burduja și Lucian Bode să adopte controversata HG 862/2020, deși fuseseră avertizați că șansele de redresare ale companiei sunt minime

Platforma The Solomon Effect readuce în atenție împrumutul de 60 de milioane de euro acordat falimentarei Blue Air, în 2020, de către banca de stat EximBank, printr-o hotărâre de guvern (HG 862/2020), promovată și semnată de Sebastian Burduja (pe atunci secretar de stat în Ministerul Finanțelor, adjunctul lui Florian Cîțu, ministru de Finanțe; care însă și-a luat concediu în ziua adoptării controversatei HG), Lucian Bode, fost ministru al Transporturilor, și fostul premier Ludovic Orban.

The Solomon Effect afirmă că deține informații în exclusivitate despre finalizarea unui audit al Curții de Conturi care ar indica faptul că statul a fost prejudiciat de către sus-numiții în deplină cunoștință de cauză, întrucât atât Eximbank, cât și specialiștii consultați de Burduja avertizaseră că Blue Air prezintă “un grad ridicat de incertitudine privind realizarea premizelor care au stat la baza acțiunilor companiei, care determină un risc major de executare a garanției de stat și de nerecuperare a sumelor plătite de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice.” 

Exista o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea și un risc ridicat de a nu își onora obligațiile financiare. Societatea era decapitalizată, înregistrând capitaluri proprii negative; gradul de îndatorare era extrem de ridicat. Valoarea companiei (la acel moment) era negativă. Eventualul succes ar fi depins de o investiție suplimentară de capital de minim 50 de milioane de euro din partea Blue Air (care evident nu avea banii) și de o serie de ipoteze fals optimiste. Blue Air Aviation SA se regăsea în clasa D de risc (de la A la E unde A reprezintă cea mai bună categorie). 

Așadar, Curtea de Conturi se alătură Comisiei Europene și semnalează același prejudiciu în cazul Blue Air, 300 milioane de lei. Solicităm pe această cale DNA să comunice public dacă există un dosar penal deschis în care este investigat prejudiciul în cazul ajutorului de stat acordat Blue Air Aviation SA, precum și dacă acest dosar îl vizează în vreun fel (calitatea) pe ministrul Sebastian Burduja, candidat la Primăria municipiului București, mai scrie The Solomon Effect. 

Context. Comisia Europeană a cerut, în luna februarie, României să recupereze ajutorul de stat de aproape 34 milioane de euro acordat companiei Blue Air în 2020. Însă șansele de a recupera acești bani sunt extrem de scăzute, ținând cont că Blue Air este în insolvență, iar în patrimoniul companiei se mai află în acest moment doar un teren și două avioane funcționale, dintre care unul nici măcar nu se află în țară, arată publicația economedia.ro.

În urmă cu patru ani, în plină pandemie, Guvernul condus la acea vreme de liberalul Ludovic Orban a adoptat un act normativ prin care acorda ajutoare de stat pentru TAROM şi Blue Air, pentru a compensa pierderile provocate de pandemia de COVID-19. Astfel, în august 2020, Guvernul a decis ca TAROM să primească garanții de stat în sumă de 317 de milioane lei, iar Blue Air în sumă de 300 de milioane lei. Transporturile aeriene au fost printre cele mai greu lovite de criză peste tot în lume. Hotărârea de guvern pentru acordarea ajutorului a fost semnată de Ludovic Orban, în calitate de premier, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanțe (Florin Cîțu era plecat) și Lucian Bode, ministrul Transporturilor.

Încă de la acea vreme apăruse o evaluare oficială a băncii de stat Eximbank care arăta că există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea companiei aeriene low-cost Blue Air de a-și continua activitatea și un risc ridicat de a nu-și onora obligațiile financiare, societatea îndeplinind la acel moment cerințele legale pentru a fi încadrată în categoria întreprinderilor în dificultate. Eximbank arăta că există riscul ca Blue Air să nu poată rambursa împrumutul și să nu își poată plăti datoriile, deoarece societatea este decapitalizată, iar gradul de îndatorare al societății este extrem de ridicat, în timp ce unele aeronave erau deja gajate în favoarea ANAF și a unei companii private

Pentru acoperirea cel puțin a valorii împrumutului acordat de Guvern, împreună cu dobânzi și comisioane, Blue avea obligația constituirii de garanții, punând gaj un teren cu pădure, aeronave, pachete de acțiuni ale Blue Air Aviation, Airline Invest și Blue Air Technic.

Garanțiile pe care le aducea Blue Air pentru primirea împrumutului erau:

- Un teren intravilan de 94.479 mp situat în sectorul 1 din București, șos. București-Ploiești nr. 97 A.

- Pădurea amplasată pe terenul de mai sus.

- Aeronavele aflate în proprietatea Blue Air AVIATION – S.A (șase aeronave)

- Acțiunile deținute de AIRLINE INVEST – S.A. și Rada Mihai Cătălin (CEO și acționar principal al companiei), în proporție de 75%, pe care le aveau la BLUE AIR AVIATION – S.A.

- 75% din acțiunile deținute de Rada Teodor Cristian și Rada Mihai Catalin în capitalul social al AIRLINE INVEST – S.A. (societate acționară la rândul ei în compania Blue Air Aviation)

- acțiunile deținute de AIRLINE INVEST – S.A. și Aurora Engineering – S.R.L. în capitalul social al BLUE AIR Technic – S.R.L.

Însă Eximbank a constatat că, deși bunurile erau tranzacționabile și neafectate de sarcini sau ipoteci, era pusă la îndoială valoarea de piață a terenului cu pădure, care nu era un teren construibil, întrucât PUZ sector 1 este în dezbatere, existând un grad ridicat de incertitudine privind aprobarea acestuia.

Totodată, evaluarea aeronavelor s-a realizat în ipoteza în care acestea sunt în configurația inițială, având montate motoarele cu care au fost achiziționate. În schimb, aeronavele aflate în proprietatea Blue Air Aviation SA erau deja gajate, în data de 30.06.2020, în favoarea Air Lease Corporation și în favoarea ANAF. Mai mult, aeronavele suspuse evaluării se găseau în diferite situații precum: motoare montate pe alte aeronave, aeronave achiziționate fără motoare și care au motoare de pe altă aeronavă sau nu au motoare montate.

„Având în vedere că Blue Air Aviation S.A. nu poate face plata datoriilor către cei doi creditori anterior obținerii împrumutului garantat de stat, ipoteca asupra aeronavelor poate fi constituită inițial în favoarea Ministerului Finanțelor Publice cu rang subsecvent celor existente, iar ulterior achitării datoriilor către cei doi creditori și radierii în consecință a sarcinilor, ipoteca va deveni de rang 1”, arăta Eximbank. Sursa: economedia.ro. Mai multe detalii AICI.

Precizările platformei The Solomon Effect: 

„Întrebarea arzătoare, la care toată România așteaptă un răspuns de mult timp, este de ce, în ciuda tuturor avizelor negative și a recomandărilor aparatului de specialitate care sublinia că suma este imposibil de rambursat, Burduja a promovat Hotărârea de Guvern în baza căreia statul român a acordat ÎMPRUMUTUL companiei PRIVATE Blue Air Aviation SA (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231235).

Să ne reamintim, pe scurt, ce spuneau atunci, în scris, Eximbank și specialiștii pe care Burduja îi avea la dispoziție? 

Blue Air prezintă “un grad ridicat de incertitudine privind realizarea premizelor care au stat la baza acțiunilor companiei, care determină un risc major de executare a garanției de stat și de nerecuperare a sumelor plătite de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice.”

Există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea și un risc ridicat de a nu își onora obligațiile financiare.

Societatea este decapitalizată, înregistrând capitaluri proprii negative; gradul de îndatorare este extrem de ridicat.

Valoarea companiei (la acel moment) era negativă.

Eventualul succes ar depinde de o investiție suplimentară de capital de minim 50 de milioane de euro din partea Blue Air (care evident nu avea banii) și de o serie de ipoteze fals optimiste.

Blue Air Aviation SA se regăsește în clasa D de risc (de la A la E unde A reprezintă cea mai bună categorie).

Este condiționată de o serie de ipoteze speciale cu impact semnificativ în concluzia evaluării.

Toate aspectele prezentate anterior au condus atunci la o singură concluzie logică, respectiv de NESUSȚINERE a promovării Hotărârii de Guvern intricate – aceasta NU respectă prevederile art. 6 alin. (1) din OUG 139/2020. Cu toate acestea, Burduja semnează și promovează Hotărârea de Guvern. Apoi semnează și Orban.

Consecințe:

Blue Air fiind în imposibilitate de plată, din luna noiembrie 2021 statul începe să ramburseze circa 5 milioane de lei lunar către EXIMBANK, cuantum aferent ratei (credit+dobândă). Din banii noștri, ai contribuabililor.

În condițiile în care, între timp, a devenit evident pentru toată lumea că Blue Air Aviation SA nu are de gând să ramburseze suma împrumutată, Finanțele au luat decizia de a executa creanța, devenind astfel proprietarul de facto al companiei – decizie obligatorie conform OUG139/2020.

Din păcate, stăpân peste nimic. În viața reală, statul are instituite sechestre peste mijloace fixe care nu valorează nici cât o ceapă degerată, compania nu are angajați, lichidități ori avioane cu care să o ia de la capăt. Banii s-au dat și cineva i-a luat, noi (statul) continuăm să plătim, iar Sebastian Burduja este deocamdată nederanjat, ba chiar pe o pantă ascendentă în carieră.”

În 2022, liderul USR Cătălin Drulă le-a solicitat, de la tribuna Parlamentului, explicații semnatarilor HG din 2020: „Cum se poate da un ajutor, un împrumut de 300 de milioane (de lei – n.r.) care e garantat cu active de – probabil – maxim 10 milioane? Dacă cineva răspunde la întrebarea asta și eu cred că ar trebui să răspundă organele…ar trebui să răspundă procuratura la această întrebare, de ce domnul Cîțu, ministrul de Finanțe, a refuzat să semneze, și-a luat concediu în aceiași zi și l-a lăsat pe domnul Burduja să semneze aceste garanții? Probabil că știa ceva. Cele 300 de milioane de lei sunt pierdute, statul poate mai recuperează 5%”.

Fostul premier Ludovic Orban a răspuns: ”noi am acordat așa cum au făcut toate țările europene ajutoare de stat aeroporturilor și ajutoare de stat companiilor aeriene. Ajutorul de stat a fost acordat în conformitate cu prevederile legii, cu o notificare prealabilă la Comisia Europeană. Nu am stat eu să analizez chestiunea garanțiilor”.

Sebastian Burduja a declarat pentru G4media.ro că ajutorul de stat a fost necesar pentru salvarea companiilor aeriene românești afectate de pandemie, precizând că responsabilitatea evaluării companiei în vederea garanțiilor oferite statului a aparținut unui evaluator independent autorizat, iar evaluarea a arătat că valoarea companiei acoperea cu peste 150% valoarea ajutorului de stat.

„Voi spune doar că decizia luată de Guvernul României în 2020 a fost una asumată și a respectat toate rigorile legislative. Pentru evaluarea oportunității au contat și cei 4 milioane de pasageri transportați de compania românească Blue Air, și cele peste 100 de milioane de lei contribuiți la bugetul de stat de această companie. Sigur că există destui competitori pe piața low cost, care sunt într-o continuă vânătoare de rute, baze și clienți. Interesele lor sunt evidente. Statul român știe exact cât și cum contribuie fiecare la bugetul de stat, datele sunt publice și sunt interesante”, a precizat Burduja într-un răspuns pentru G4Media. Mai multe detalii AICI

Precizările Comisiei Europene care, în februarie 2024, a ordonat „recuperarea  de la Blue Air a unui ajutor de stat incompatibil de 33,84 milioane EUR”: 

„Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, așadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane EUR (163,8 milioane RON).

În aprilie 2023, Comisia a inițiat o investigație detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air și măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate („Orientările privind salvarea și restructurarea”).

Blue Air se confrunta cu dificultăți financiare din 2019. În august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea companiei aeriene: (i) o garanție publică de aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) pentru a acoperi daunele cauzate direct de pandemia de coronavirus și (ii) o garanție publică de aproximativ 33,84 milioane EUR (163,8 milioane RON) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parțial nevoile de lichidități ale Blue Air în următoarele șase luni.

România a fost de acord ca, în cazul în care garanția publică aferentă împrumutului pentru salvare nu va înceta după șase luni de la prima plată a ajutorului care a avut loc în octombrie 2020, să comunice Comisiei fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air. În aprilie 2021, România a comunicat un plan de restructurare care a fost apoi actualizat de mai multe ori. În noiembrie 2022, statul român a rambursat împrumutul și a preluat o participație de 75 % în societatea Blue Air, după ce compania aeriană și-a suspendat activitatea în septembrie 2022.

În urma investigației sale aprofundate inițiate în aprilie 2023, Comisia a concluzionat că planul de restructurare a Blue Air nu era fezabil, coerent și suficient de amplu pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene într-un termen rezonabil și fără să denatureze în mod nejustificat concurența pe piața unică. Această concluzie a fost coroborată de incapacitatea Blue Air de a-și menține activitatea și de cererea sa, din martie 2023, de deschidere a procedurii de insolvență. Planul de restructurare nu a fost actualizat nici în urma încetării activității, nici a inițierii investigației aprofundate.

Măsurile care sprijină un plan de restructurare inadecvat și nerealist, care nu este susținut de finanțări suficiente de pe piață din partea investitorilor după perioada de salvare, sunt ilegale conform normelor UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de 33,84 milioane EUR (163,8 milioane RON), plus dobânda aferentă.

Context

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Mai precis, se poate acorda ajutor pentru o perioadă de până la șase luni („ajutor pentru salvare”). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare care să fie evaluat în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără niciun alt sprijin din partea statului, că întreprinderea contribuie într-o măsură suficientă la costurile de restructurare și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale sau comportamentale.

Normele UE privind ajutoarele de stat impun recuperarea ajutoarelor de stat incompatibile, pentru a elimina denaturarea concurenței cauzată de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur și simplu restabilirea egalității de tratament cu alte întreprinderi.”