Combaterea traficului de persoane. Deputatul Cristian Băcanu anunță că a obținut o victorie de etapă în Parlament și scoate în evidență o serie de probleme de natură legislativă și procedurală ce trebuie soluționate urgent. IJM prezintă un raport în care radiografiază demersurile întreprinse de țara noastră pentru combaterea flagelului și în care formulează o serie de recomandări

În urmă cu câteva zile, Senatul a aprobat, în calitate de prim for, proiectul de lege inițiat de deputații Cristian Băcanu și Florin Manole ce prevede creșterea semnificativă a pedepselor pentru infracțiunile încadrate în Codul Penal la trafic de persoane. De asemenea, în cadrul unei conferințe desfășurate în Parlament pe aceeași temă, eveniment organizat de ONG-ul International Justice Mission, deputatul PNL Cristian Băcanu a scos în relief o serie de alte modificări legislative și demersuri ce trebuie întreprinse, inclusiv prin cooperarea presei și societății civile, atât în legătură cu combaterea propriu-zisă a traficului de persoane, cât și referitoare la protecția victimelor. 

"Senatul a aprobat, în unanimitate, inițiativa legislativă depusă de mine, împreună cu colegul deputat Florin Manole, privind creșterea drastică a pedepselor pentru infracțiunile de trafic de persoane.

Astfel, conform propunerii, pentru sclavie, de exemplu, limitele cresc de la 3 - 10 ani la 5 - 12 ani. Pentru traficul de persoane (art. 210 Cod penal), limitele cresc de la 3- 10 la 5 - 12 iar pentru forma agravată, de la 5 - 12 la 7 - 15.

Pentru că ne dorim să avem grijă de copiii noștri, pentru traficul de minori putem avea pedepse de până la 20 de ani. Ce ne dorim? ZERO TOLERANȚĂ față de cei care vor să îi exploateze pe cei mici și pe cei aflați în stare de nevoie sau suferință.

Propunerea adaptează legislația noii realități aduse de tehnologie și de aplicațiile de chat: fapta majorului de a solicita unui minor să realizeze materiale ce țin de pornografia infantilă se va pedepsi cu închisoare de la 5 la 12 ani. Totodată, pedepsele pentru deținerea de materiale pornografice cu minori cresc: de la 3 la 10 ani în loc de 1 - 5 ani.

Proiectul va veni acum la noi, la Camera Deputaților, însă având în vedere susținerea unanimă avută la Senat (atât la plen cât și la Comisia Juridică) nu cred că vor fi probleme majore.

Acest proiect este doar începutul, nu ne oprim aici în combaterea acestui flagel nenorocit. Infractorii (traficanții de oameni) trebuie să știe că vor exista consecințe severe și că România își va schimba radical abordarea în ceea ce îi privește în perioada următoare.

Mulțumesc mult tuturor celor care au contribuit la proiect, celor care l-au susținut precum și colegilor care au votat. Înființarea unei Comisii Speciale privind Combaterea Traficului de Persoane în Parlament arată determinarea României de a combate acest flagel în mod instituțional prin implicarea tuturor puterilor Statului", a transmis Cristian Băcanu într-o postare publicată pe Facebook pe 29 aprilie. 

Participând pe 23 aprilie la conferința organizată de IJM pe tema "Consolidarea eforturilor României în lupta împotriva traficului de persoane", deputatul liberal a atras atenția asupra a două anomalii legislative și procedurale ce trebuie eliminate de urgență:

1. "Adesea, durata procesului penal se întoarce împotriva victimelor. Victimele au de suferit pentru că procesele penale durează prea mult".

2. "Astăzi, de pildă, victima trebuie să se adreseze executorului judecătoresc, astfel încât să obțină recuperarea acestor daune. E incorect să-i ceri unei persoane care a fost supusă deja unui număr mare de abuzuri să meargă unde, să meargă împreună cu executorul judecătoresc să ce, să-l execute pe cel care a fost condamnat pentru că a traficat-o?! Lucrurile nu mai pot merge așa! Trebuie să le schimbăm!".

Cristian Băcanu, la conferința IJM: "Este primul eveniment al Comisiei Speciale privind Combaterea Traficului de Persoane, evenimentul fiind organizat în primul rând de IJM, în colaborare cu noi. Împreună cu instituțiile, cu actorii relevanți trebuie discutat ceea ce trebuie făcut în țara noastră, astfel încât să-i sprijinim mai mult, mai bine, mai eficient pe cei aflați în nevoie și să prevenim faptele antisociale prevăzute de legea penală ca reprezentând traficul de persoane. 

Dacă este să vorbim despre cooperare, această comisie s-a născut ca urmare a unui efort de cooperare. Ideea comisiei s-a născut ca urmare a unui forum OSCE împotriva traficului de persoane, desfășurat în Varșovia anul trecut. (...) 

Este o premieră la naționala să avem o astfel de comisie, iar faptul că, în decembrie anul trecut, Parlamentul României a votat înființarea comisiei cu unanimitate de voturi arată că în rândul clasei politice românești există un consens și anume consensul ca noi să luptăm cu acest fenomen antisocial în mod instituțional. Și este foarte important ca activitatea acestei comisii să continue și după 2024, în mandatul următor, cel puțin în 2025-2028, pentru că avem în față un efort instituțional serios, fie că vorbim despre necesitatea unor modificări ale Codului Penal - iar noi am depus un proiect de lege privind majorarea pedepselor și eliminarea posibilității suspendării executării pedepselor pentru traficul de persoane, fie că vorbim despre anumite probleme din Codul de Procedură Penală, fie că vorbim despre standardele de cost pentru societatea civilă, fie că vorbim despre mecanismul prin care victimele primesc suport. E nevoie de multă muncă și de o continuitate, iar asta poate fi asigurat de comisie. 

De altfel, comisia, din punctul meu de vedere, trebuie să lucreze cu celelalte instituții ale statului român, așa cum este și normal. Lucrăm împreună cu puterea executivă (cabinetul prim-ministrului, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, A.N.I.T.P.), cu puterea judecătorească (CSM, ÎCCJ, DIICOT). Până nu demult, Parlamentul, puterea legislativă, lipsea din acest efort al combaterii traficului de persoane. Eu cred că este cazul să păstrăm Parlamentul și pe mai departe în acest efort și să lucrăm împreună cu societatea civilă și, zic eu, și cu cea de-a patra putere în stat, presa. Profit de ocazie pentru a lansa o invitație către presă, astfel încât să lucrăm împreună pentru a combate mai eficient traficul de persoane. Consider că presa poate ajuta foarte mult în ceea ce privește realizarea educației. 

Aș mai spune că întâlnirea noastră de astăzi este un foarte bun prilej să ascultăm ce idei se emană din partea societății civile, a victimelor, a instituțiilor și, în primul rând, a IJM, pentru că au paper pe care-l vor prezenta și le mulțumesc mult pentru efort. 

Și e foarte important să ascultăm aceste chestiuni, iar pe mai departe să le implementăm instituțional, în primul rând pentru victime, iar în al doilea rând pentru noi ca stat român să ne asumăm sarcina și să nu mai fie arătată România cu degetul pentru că are o problemă, cea a traficului de persoane. Este în puterea noastră să schimbăm lucrurile acestea. 

E clar că trebuie să facem mai mult și putem face mai mult. Vă voi oferi câteva exemple. Adesea, durata procesului penal se întoarce împotriva victimelor. Victimele au de suferit pentru că procesele penale durează prea mult. Nu avem o soluție simplă pentru a limita durata procesului penal. Trebuie lucrat în echipă, împreună cu Executivul, respectiv un angajament ce poate fi executat în ani de zile. 

Un alt exemplu este cel al recuperării daunelor stabilite de către instanța de judecată. Astăzi, de pildă, victima trebuie să se adreseze executorului judecătoresc, astfel încât să obțină recuperarea acestor daune. E incorect să-i ceri unei persoane care a fost supusă deja unui număr mare de abuzuri să meargă unde, să meargă împreună cu executorul judecătoresc să ce, să-l execute pe cel care a fost condamnat pentru că a traficat-o?! Lucrurile nu mai pot merge așa! Trebuie să le schimbăm! (...)

Totodată, vreau să mulțumesc SUA pentru că au sprijinit România în ultimele 3 decenii în cea ce privește respectarea drepturilor omului și combaterea traficului de persoane. 

De asemenea, lăsând la o parte funcția noastră de legiferare în calitate de comisie pentru combaterea traficului de persoane, noi putem funcționa inclusiv ca o platformă de dezbateri și, pe de altă parte, să avem rolul de a crea punți între societatea civilă și Executiv, între societatea civilă și Parlament, între Parlament și Executiv, dar și între partenerii internaționali, pe care-i salut astăzi și cărora le mulțumesc că au fost și vor fi alături de noi, întrucât atunci când vorbim despre combaterea traficului de persoane nu ne putem uita doar în interiorul granițelor noastre. Vorbim despre un fenomen ce are o amploare internațională și trebuie să-l combatem ca atare". 

Într-un interviu acordat recent pentru Podul.ro, Cristian Băcanu a explicat rațiunea din spatele inițiativei legislative referitoare la mărirea pedepselor pentru faptele încadrare drept trafic de persoane, punctând pe de altă parte că proiectul în cauză reprezintă doar o parte din soluția ce are ca scop combaterea acestui flagel. Totodată, deputatul liberal a evidențiat importanța susținerii ONG-urilor care sprijină victimele traficului de persoane. 

Podul.ro: În ultimii ani au fost numeroase rapoarte, de pildă ale SUA, care au atras atenția că România are o problemă majoră din această perspectivă. Ce ne puteți spune despre proiectul de lege pe care l-ați inițiat, respectiv ce alte inițiative s-au mai întreprins pentru a ameliora acest fenomen?

Cristian Băcanu: În primul rând, anul trecut, în decembrie, a fost constituită în Parlamentul României o comisie specială privind combaterea traficului de persoane. Am fost unul dintre cei doi inițiatori ai proiectului de lege care a constituit această comisie. Am început să lucrăm foarte energic în cadrul acestei comisii. Avem multe întâlniri pentru a înțelege fenomenul și pentru a vedea cum putem noi, din Parlamentul României, să sprijinim instituțiile din Executiv, dar și ONG-urile, pentru a combate fenomenul, care e unul foarte complex. 

Întrebarea se pune: "De ce creșteți pedepsele? E un panaceu universal? Nu puteți opri un fenomen doar prin creșterea pedepselor". Este adevărat. Nu e un panaceu universal, însă, din păcate, în România, din datele mele, aproximativ 20% din pedepsele date pentru traficul de persoane, erau date cu suspendare. Or, este inadmisibil să condamni cu suspendare o persoană care a traficat persoane. Traficul de persoane reprezintă de multe ori ceva mult mai rău decât ceea ce se vede. Vorbim despre 50% din victime care sunt minori. Vorbim despre persoane care au fost abuzate, violate, supuse unor avorturi în condiții improprii, persoane care au fost scoase din mediul lor, prin mijloace specifice înșelăciunii, păcălite. E această metodă intitulată loverboy. Anumite persoane sunt păcălite, acestea fiind eventual foarte tinere, fie sub 18 ani ca vârstă, fie puțin peste 18 ani ca vârstă, și le sunt promise diverse lucruri, o viață mai bună, o relație eventual cu acest loverboy, dragoste, căsătorie. Și unde ajung? Ajung să fie abuzate, să li se ia actele identitate, violate, toate acestea de multe ori în altă țară. Faptele acestea sunt foarte grave și, pe cale de consecință, e inadmisibil să dai pedepse cu suspendare pentru traficul de persoane. Prima inițiativă a fost semnată de 3 parlamentari, privind eliminarea posibilității executării pedepsei. Iar acum au venit aceste modificări, semnate de mine și de colegul meu Petre Florin Manole, președintele comisiei de resort, privind creșterea pedepselor. Această propunere legislativă a fost discutată cu foarte mulți actori instituționali, iar noi credem că reprezintă o parte a soluției. Soluția este de fapt una complexă. Vorbim despre o soluție privind pedepsele aplicate, despre una referitoare la finanțarea ONG-urilor care sprijină victimele, despre una ce privește sistemul în sine, care funcționează pentru aducerea victimelor în țară și pentru protecția lor. Așadar, este o muncă pe care o începem și pe care sperăm să o continuăm cel puțin și în perioada parlamentară 2025-2028. 

Nu în cele din urmă, menționăm că, pe parcursul conferinței la care am făcut referire mai sus, International Justice Mission a prezentat raportul "Voci pentru dreptate". Raportul, prezentat în mod special Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane, evidenţiază o serie de recomandări bazate pe bune practici internaţionale şi cazuistica International Justice Mission, experienţa directă a organizaţiei în sprijinirea victimelor traficului de persoane - atât în interiorul României, cât şi transfrontalier, precum şi consultările extinse pe care IJM le-a organizat cu instituţiile statului şi societatea civilă. 

78 de victime au fost asistate, 18 inculpaţi au fost trimişi în judecată, 26 de traficanţi au fost condamnaţi şi 471 de profesionişti au fost instruiţi în cadrul proiectului "Consolidarea răspunsului proactiv al sistemului de justiţie penală la traficul de persoane din România", derulat de International Justice Mission şi finanţat de Departamentul de Stat al SUA, Oficiul pentru Monitorizare şi Combaterea Traficului de Persoane. IJM a colaborat cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române (DCCO), Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) şi societatea civilă pentru a sprijini cazurile individuale de trafic de persoane, pentru a identifica nevoile de consolidare a capacităţii sistemului de justiţie şi pentru a elabora recomandări legislative şi de politici ce pot îmbunătăţi răspunsul guvernului la problematica traficului de persoane. Lupta împotriva traficului de persoane trebuie să includă servicii esenţiale pentru victime şi responsabilitate penală şi financiară a traficanţilor pentru a descuraja fenomenul.

"Atunci când există marje de profit mari ce implică un risc redus, fenomenul traficului de persoane creşte", a explicat Shawn Kohl, Director al European Anti-Trafficking Program în cadrul International Justice Mission.

"Dacă traficanţii se confruntă cu un risc mare de a fi arestaţi, condamnaţi şi de a le fi confiscaţi banii, nu vor mai urmări un demers atât de păgubos Atunci când există un răspuns consistent şi fiabil al sistemului de justiţie, infracţiunea dispare. Dar în centrul unei astfel de abordări, care s-a dovedit de succes, trebuie să fie victimele, supravieţuitorii şi supravieţuitoarele acestei infracţiuni. IJM a fost martor de nenumărate ori cum victimele, atunci când sunt asistate corespunzător şi se simt sprijinite, onorate şi protejate, caută curajoase dreptatea. Asigurarea continuum transnaţional de asistenţă şi suport pentru victime va duce la tragerea la răspundere a făptaşilor şi la încetarea impunităţii.

România are un număr semnificativ de condamnări pentru traficul de persoane iar eforturile sale de a îmbunătăţi sistemul de justiţie şi asistarea victimelor a fost îmbunătăţit în ultimii ani. Cu toate astea, există mai multe zone unde România poate face progrese prin adoptarea la o scară mai largă a unor modele de bună practică folosite internaţional, prin eforturi de consolidare a legislaţiei în domeniu şi prin măsuri administrative, iar aceste puncte sunt evidenţiate în raportul nostru. Credem că adoptarea cu succes a recomandărilor din acest document poate produce schimbări sistemice semnificative şi pozitive", a adăugat Shawn Kohl.

"Traficul de persoane distruge familiile şi comunităţile, generează violenţă şi alimentează crima organizată. Apreciez eforturile, publice şi private, care se fac în România - şi mă bucur că această comunitate diplomatică sprijină aceste eforturi", a spus Michael Dickerson, Adjunctul Şefului Misiunii Diplomatice al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. 

"Apreciem în mod deosebit munca depusă de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane de a crea un proiect de lege care să elimine posibilitatea comutării pedepselor pentru traficanţi şi să mărească pedepsele pentru această infracţiune odioasă", a completat Dickerson. 

International Justice Mission crede cu tărie în colaborarea dintre instituţiile sistemului de justiţie, alte agenţii guvernamentale şi organizaţiile societăţii civile întrucât aceasta este esenţială pentru îmbunătăţirea rezultatelor supravieţuitorilor, prevenirea revictimizării, condamnarea infractorilor, creşterea descurajării criminalităţii şi, în cele din urmă, reducerea prevalenţei traficului de persoane.

Raportul "Voci pentru Dreptate", prezentat pe 23 aprilie în Parlament, evidenţiază o serie de perspective reieşite din cazuistica şi activitatea International Justice Mission în România din ultimii patru ani, propunând demersuri de îmbunătăţiri legislative şi recomandări rezumate mai jos şi descrise pe deplin în raport.

Măsuri propuse pentru îmbunătăţiri legislative şi recomandări privind:

- Încadrarea unor fapte la traficul de persoane (art. 210 CP) versus proxenetism (art. 213 CP);

- Problema limitelor de pedeapsă;

- Excluderea posibilităţii dispunerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere;

- Problema aplicării corespunzătoare a normelor din Codul penal privind audierea victimelor;

- Eficientizarea procedurii de cameră preliminară;

- Comunicarea rechizitoriului către victime;

- Accelerarea procedurilor şi scăderea duratei medii de judecare a cauzelor;

- Informarea victimelor cu privire la punerea în libertate a inculpatului sau condamnatului;

- Îmbunătăţirea asistenţei juridice oferite victimelor pe durata procesului penal;

- Proceduri de citare. Anonimizarea informaţiilor;

- Asigurarea unei resurse umane adecvate în combaterea traficului de persoane şi asistarea victimelor;

- Asigurarea unui nivel suficient de pregătire profesională dar şi consiliere psihologică pentru personalul expus traumei secundare;

- Consolidarea serviciilor specializate pentru victime;

- Consolidarea eforturilor de confiscare şi indisponibilizare a veniturilor şi bunurilor obţinute ilegal;

- Îmbunătăţirea colectării de date şi agregarea lor pentru analize statistice îmbunătăţite.

Printre modelele de bune practici ale programului în abordarea cazurilor de trafic de persoane se numără:

- Intervenţia informată de traumă (Trauma-informed approach). Intervenţia informată de traumă este o abordare care recunoaşte şi admite efectele şi impactul traumei asupra victimelor traficului de persoane, necesitând planificarea tuturor interacţiunilor cu acestea într-un mod care minimizează potenţialul de re-traumatizare. Este esenţial ca acest tip de abordare să fie implicită pentru toţi specialiştii ce activează în domeniul traficului de persoane. O astfel de abordare nu este doar esenţială pentru procesul de asistenţă şi recuperare, ci este deosebit de importantă pentru încrederea victimelor în autorităţile de combatere a traficului de persoane.

- Echipe multidisciplinare de gestionare a cazurilor. Echipele multidisciplinare sunt un model de bune practici care conduc la rezultate mai bune în ceea ce priveşte parcursul victimei şi procesul de justiţie penală. Pentru a creşte şansele unor rezultate favorabile în cazurile de trafic de persoane, International Justice Mission recomandă crearea unor echipe multidisciplinare care să asigure protecţia victimelor, servicii de asistenţă socială, consiliere psihologică şi servicii de asistenţă juridică. Concret, recomandă o cooperare strânsă între furnizorii de servicii sociale, specialiştii ANITP, poliţiştii de caz din cadrul DCCO, procurorul DIICOT şi avocatul victimei.

- Punct principal de contact. Un punct principal de contact este recomandat pentru a spori înţelegerea şi încrederea victimei în modul în care cazul său este gestionat şi sprijinit. Experienţa International Justice Mission arată că existenţa unei entităţi principale care să asigure legătura cu victima, să o informeze şi să o sprijine în toate aspectele legate de asistenţa, reintegrarea şi parcursul acesteia prin procesul de justiţie penală conduce la o colaborare eficientă cu autorităţile şi la o creştere a calităţii mărturiei şi a probelor furnizate. IJM recomandă ca acest rol să fie definit formal, standardizând această practică şi asigurând resursele optime, inclusiv resursele umane, pentru a ajunge la rezultate de succes atât în justiţie, cât şi în viaţa persoanelor care au trecut prin exploatare.

- Acordarea de asistenţă şi sprijin continuu victimelor traficului transfrontalier de persoane. International Justice Mission consideră că acesta este un element esenţial în combaterea fenomenului la nivel european. Prin urmare, IJM recomandă cu tărie existenţa unui mecanism transnaţional de identificare şi referire pentru a asigura o colaborare transfrontalieră promptă între actorii relevanţi din diferite ţări pentru măsuri specifice de asistenţă, sprijin şi integrare.

- Colectarea datelor. International Justice Mission a identificat necesitatea îmbunătăţirii colectării datelor şi a monitorizării fenomenului traficului de persoane. Datele trebuie colectate, partajate în mod transparent şi trebuie să informeze investiţiile şi strategiile guvernamentale. Un cadru de monitorizare şi evaluare bine definit contribuie la planificarea operaţională şi la luarea deciziilor, oferă dovezi pentru măsurarea impactului şi consolidează responsabilitatea pentru utilizarea optimă a resurselor.

Despre International Justice Mission

International Justice Mission este o organizaţie globală care protejează persoanele vulnerabile împotriva violenţei. IJM colaborează cu autorităţile locale în 31 de programe din 16 ţări pentru a combate sclavia, violenţa împotriva femeilor şi copiilor şi abuzul de putere al poliţiei împotriva persoanelor vulnerabile. IJM susţine prin acţiunile sale reintegrarea victimelor, tragerea la răspundere a făptuitorilor şi consolidarea sistemelor de justiţie.

International Justice Mission a lansat Programul European Anti-Trafic la sfârşitul anului 2019, cu scopul de a sprijini guvernele din Europa să pună capăt impunităţii pentru traficul transfrontalier. Până în 2030, IJM urmăreşte să consolideze colaborarea transfrontalieră între actorii sistemului de justiţie penală şi să creeze o reţea de parteneri ai societăţii civile din Europa, care va asigura un continuum de îngrijire a victimelor şi responsabilitate pentru traficanţi, ceea ce va duce la o reducere semnificativă a prevalenţei traficului de persoane în Europa.

În octombrie 2020, IJM a început implementarea proiectului "Consolidarea răspunsului proactiv al sistemului de justiţie penală la traficul de persoane din România", un grant de patru ani finanţat de Departamentul de Stat al SUA, Biroul pentru Monitorizarea şi Combaterea Traficului de Persoane.

În 2022, imediat după începerea războiului din Ucraina, International Justice Mission a dezvoltat un program dedicat refugiaţilor ucraineni. IJM, alături de parteneri instituţionali şi din societatea civilă, furnizează ajutor umanitar, servicii legale şi alte tipuri de asistenţă pentru a combate riscurile traficului de persoane în rândul refugiaţilor ucrainieni. De asemenea, în 2023, International Justice Mission a primit finanţare de la Departamentul de Stat al SUA - Biroul de Monitorizare şi Combatere a Traficului de Persoane, pentru proiectul "Răspuns regional la traficul de persoane în cadrul crizei din Ucraina", destinat a asigura protecţie împotriva traficului de persoane refugiaţilor ucraineni şi a altor populaţii vulnerabile din România şi Bulgaria. (sursa: Agerpres)