S-a făcut voia lui Dumnezeu și prin munca mea la Dervent, cu ajutorul părintelui stareț Andrei și a părintelui Sofronie, cel care slujește de două ori pe zi la altarul ridicat pentru victimele Peripravei, martirilor și mărturisitorilor morți în iadul de nisip și stuf, arzător vara și înghețat de crivăț iarna, li s-a împlinit ultima dorință a vieții lor chinuite: să fie în rînduială, cu o cruce la căpătîi și o candelă arzînd nestinsă, zi și noapte. Am pătruns în încăperea de sub altarul bisericii mari a mînăstririi, de zeci de ori în ultimele trei săptămîni, întotdeauna cu o pioșenie sporită. Morții au ațintite privirile parcă asupra mea, pe măsură ce le scot, la rînd, osemintele camarazilor din lăzile inscripționate cu textul ”deșeuri biologice”, în care au fost puși la IML București și în care i-am transportat pînă aici. ”Iată-l și pe Vasile!”, parcă aud dinspre cei deja așezați pe etajerele de lemn, printre relicvariile la alcătuirea cărora am trudit încă de pe cînd mă aflam în Corfu. La Dervent sînt aduși 77 din morții găsiți pînă în prezent la Periprava.
Ajutați-ne să-i aud bucurîndu-se și pe restul, în camera-osuar de sub altar: ”uite-l și pe Constantin, credeam că nu te mai găsesc...”
Ajutați-ne să încheiem drama poporului pierdut și să aducem toți morții acasă. Sub sfînta cruce a Mîntuitorului.
Ce poate fi mai potrivit în Săptămîna Mare a Patimilor?
Donați la Fundația Doina Cornea cu mențiunea ”pentru săpături”, în contul RO83BTRLRONCRT0582391401.
Nu eu vă mulțumesc acum, în pragul Săptămînii Mari de dinaintea Învierii, ci Iisus din cer, care-și va vedea robii aduși acasă, sub crucea suferinței Lui și a mîntuirii noastre.