"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Profesorul Liviu-George Maha a fost ales, luni, rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi (UAIC), reușind să iasă învingător, cu 68% din voturi, în cadrul unui al doilea tur de scrutin în care l-a avut contracandidat pe controversatul Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în epoca infractorului Liviu Dragnea.
După închiderea urnelor și aflarea rezultatului, TT a comentat critic, într-un stil total lipsit de fair-play, felul „intimidant” în care s-ar fi desfășurat „campania electorală”, expunându-și infatuat „realizările” din cele două mandate de rector și acuzând chiar uneltiri de tipul unei „monstruoase coaliții” împotriva sa. Nu l-a felicitat pe noul rector și nici nu s-a recunoscut învins, ci doar înșelat în așteptări de cei în care a investit încredere, dar care aveau, de fapt, „agende paralele, cu multe orgolii şi lipsă de caracter”. Detalii mai jos
Liviu-Geroge Maha a obţinut 487 dintre voturi, în vreme de Tudorel Toader, poreclit „sluga model” (a lui Liviu Dragnea și a altor infractori politici) de protestatarii care s-au opus, în anii 2017-2019, acaparării politice a justiției, a reușit doar 233 voturi. TT s-a aflat în fruntea UAIC din februarie 2016, vreme de două mandate.
Potrivit publicației ziaruldeiasi.ro, Liviu Maha predă la UAIC din 1999, fiind specializat în procesul de integrare economică, comerț internațional, internaţionalizarea firmelor, extinderea UE, piaţa internă, politica de dezvoltare regională, coeziunea economico-socială, fondurile structurale și de coeziune, politici economice.
Maha (foto jos) a câștigat și primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 12 martie. Atunci, la vot au fost prezente 733 de persoane, reprezentând 86,8% din membri. Liviu Maha a obținut un număr 222 de voturi, comparativ cu Tudorel Toader, care a primit 191 voturi.
,,Sunt bucuros, a fost o competiție lungă, intensă. Au fost mulți candidați, au fost programe diverse, au fost dezbateri, idei, viziuni. Chiar a fost o campanie susținută și valoroasă, lucru pe care l-am confirmat și după primul tur. Ca urmare, cu atât mai mare e bucuria cu cât competiția a mai dură și mai intensă. Deci e normal să fiu bucuros. Rezultatele arată într-un fel aceeași implicare a colegilor. Prezentarea la vot a fost peste cea din primul tur. Cu câteva voturi, dar oricum e important că se menționează acest lucru. De obicei, în turul II e greu să estimăm câți vor veni la vot, mai ales că la noi au fost mulți candidați în turul I, voturile s-au distribuit între acești candidați, un număr semnificativ la unii dintre colegi. Ca urmare, era greu de anticipat ce vor face colegii care au votat cu candidații care nu au intrat în turul II. De aceea, cred că a fost importantă și susținerea, simbolic, pentru că de fapt fiecare coleg a votat așa cum a crezut că e mai bine pentru universitate. Faptul că au venit la vot atât de mulți confirmă că există o unitate, o concentrare a colegilor pe ceea ce înseamnă schimbare de viziune să spunem, care să aducă mai multe lucruri bune pentru universitatea noastră”, a declarat Liviu Maha pentru Ziarul de Iași.
,,Un număr atât de mare de voturi arată și legitimitate, e adevărat, dar în același timp înseamnă responsabilitate, pentru că foarte mulți colegi și-au manifestat încrederea în programul propus, în mesajul pe care l-am transmis, în candidatura mea, și ca urmare e și o responsabilitate foarte mare pe care o am”, a mai spus el.
Reacția lui Tudorel Toader a fost în stilul veninos binecunoscut mai ales din vremea în care, în calitate de ministru al Justiției lui Dragnea, o „ievalua” pe Laura Codruța Koveși și decidea s-o demită din funcția de procuror șef al DNA:
„La final de mandat de Rector al UAIC!
Stimaţi colegi,
Sunt onorat prin faptul că am fost timp de 8 ani Rector al UAIC, cea mai veche Universitate din România.
În urmă cu 100 de ani UAIC a mai avut un Rector jurist.
A fost o campanie electorală atipică mediului academic, plină de promisiuni, intimidări, neadevăruri, chiar şi cu ameninţări, totul pentru preluarea conducerii Universităţii de către cei care cred că li se cuvine, deşi au dovedit contrariul.
Am preluat managementul unei Universităţi scindate în facultăţi bogate şi facultăţi sărace, având zeci de milioane datorii la bănci, unde nu erau plătite activităţile suplinite la plata cu ora sau erau plătite cu 1 leu, cu unele imobile de patrimoniu închise din cauza degradării, cu unele staţiuni ca şi cum ar fi fost abandonate.
Am înfiinţat Institutul de Cercetări Interdisciplinare, am susţinut cercetarea ştiinţifică, am plătit, din fondurile proprii ale UAIC, studiile ştiinţifice publicate în reviste indexate ISI, am dat curs tuturor propunerilor de promovare, am stins datoriile la bănci, iar în prezent Universitatea are un consistent excedent financiar, am restaurat Casa Universitarilor, Observatorul Astronomic, Biblioteca Corpului O, Corpul E, staţiunea din Ştefăneşti, cu fonduri europene sau de la Compania Naţională de Investiţii, am completat toate treptele învăţământului preuniversitar, trecând grădiniţa şi şcoala primară de la taxă la buget. Am iniţiat construcţia unui Complex sportiv, renovarea sălii de sport, construcţia uni cămin etc.
Mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut şi m-au votat în demersul obţinerii unui nou mandat de Rector al UAIC.
Mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat în acest timp, împreună cu dânşii împlinind toate realizările.
Regret susţinerea şi încrederea acordată unora, cu agende paralele, cu multe orgolii şi lipsă de caracter.
În condiţiile în care nu au contat realizările, nu au contat faptele, contând calcule, aranjamente şi angajamente, am sentimentul unei “Monstruoase coaliţii”!
Voi continua activităţile de profesor şi de avocat!”
Ce a comis Tudorel Toader în mandatul de ministru al inJustiției
Tudorel Toader a fost ministru al Justiției din perioada celor trei guverne subordonate lui Liviu Dragnea, când s-a încercat o politizare agresivă a justiției. Va rămâne, de asemenea, în istoria acelor ani marcați de masive proteste de stradă drept „ievaluatorul” infam al Laurei Coduța Kovesi, pe care a și revocat-o din funcția de șefă a Direcției Naționale Anticorupție. Și pe fostul procuror general al României Augustin Lazăr a vrut să-l demită pe „modelul Kovesi”, dar nu a reușit. Detalii mai jos
Toader a fost învestit în funcția de ministru al justiției în Guvernul Sorin Grindeanu, la 23 februarie 2017, funcție pe care a ocupat-o și în următoarele două guverne subordonate lui Liviu Dragnea, până în aprilie 2019, când liderii PSD au decis să-I retragă sprijinul politic.
TT a fost un promotor al relaxării legislației pe abuzul în serviciu (faptă de care erau suspectați sau acuzați numeroși politicieni) și a susținut în repetate rânduri modificările la Codul penal și Codul de procedură penală care au fost primite cu critici din partea președintelui Klaus Iohannis, magistraților, Comisiei Europene și Departamentului de Stat al SUA.
Poziția lui Toader pe legile justiției și mandatul său au fost contestate și de societatea civilă care i-a cerut demisia într-o serie de proteste de stradă în mai multe orașe din țară.
Reamintim că, în mai 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat drepturile procurorului-șef al DNA, Laura-Codruța Kovesi, prin revocarea din funcție înainte de încheierea mandatului. Decizia din 5 mai 2020 a CEDO a fost luată în unanimitate. CEDO a stabilit că s-au încălcat dreptul la un proces echitabil (Articolul 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) și dreptul la libera exprimare (Articolul 10 din aceeași Convenție). Kovesi, în prezent procuror-șef al Parchetului European, nu a solicitat despăgubiri bănești din partea statului român.
Radio Europa Liberă a realizat la momentul plecării lui TT de la Ministerul Justiției o analiză detaliată a mandatului acestuia și a modului în care a afectat Justiția:
„A trimis parlamentului un pachet cu modificări la trei legi ale justiției- statutul procurorilor și judecătorilor, organizarea judiciară și a legea CSM. Modificări de esență: președintele era scos complet din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General, ca și din procedura de numire a președintelui Înaltei Curți, în sensul că nu mai avea dreptul nici măcar la un singur refuz, motivat ori nu. Proiectul propunea scoaterea Inspecției judiciare de la CSM și a transferarea ei în subordinea Ministerului Justiției, înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și eliminarea relei-credințe din răspunderea magistraților. Una peste alta, proiectele lui Tudorel Toader loveau mai tare în independența justiției decât cele ieșite în final din parlament.
Oricum, și legile modificate în parlament au produs un scandal cât casa, fiind contestate din primul moment de magistrați (CSM le-a dat aviz negativ) și societatea civilă. Rapoartele Comisiei Europe, Comisiei de la Veneția și GRECO au fost extrem de critice. Dar ministrul, susținut de Coaliția de la putere și de media apropiată acesteia, nu s-a lăsat intimidat nici de aceste rapoarte, nici de MCV-urile proaste și nici de protestatarii care îl colindau pe la minister. A rezistat pe baricade, iar celor care critică legile justiției le răspunde că sunt ale parlamentului nu ale lui. Tot răul spre bine, cum ar veni.
Dar ce începe prost, sfârșește și mai prost- legile justiției nu au avut o soartă prea fericită, Tudorel Toader a trebuit să le schimbe spre final de mandat pe toate trei printr-o Ordonanță de urgență, faimoasa OUG 7, care i-a pus în cap magistrații, comisia europeană, ambasadele, parlamentul european și, în general, tot ce nu se învârtea în sfera de influență a puterii. Ultimele luni de mandat au fost marcate de cele mai ample proteste ale magistraților, deranjați în primul rând de puterile sporite acordate așa numitei Secții Speciale, care a fost scoasă de sub autoritatea procurorului general și a ajuns un stat în stat.
Nici cu recursul compensatoriu ministrul nu a avut mai mult succes, eliberările pe bandă rulantă au crescut infracționalitatea, mulți dintre deținuți reîntorcându-se în penitenciarele de unde abia plecaseră. Cifrele aruncate pe piață de Tudorel Toader, 13.267 deținuți eliberați într-un an, din care 650 de recidiviști, au fost contrazise de Administrația penitenciarelor și de sindicaliști. Ministrul a intrat în conflict deschis și cu aceștia, care s-au adăugat plutonului celor care îi cereau demisia. (...)
Toader nu a reușit s-o impună la conducerea DNA pe Adina Florea, căreia CSM i-a dat aviz negativ și a fost respinsă de președintele Iohannis. În schimb, a propulsat-o în fruntea Secției Speciale pentru anchetarea magistraților, unde s-a afirmat rapid. I-a deschis două dosare penale Laurei Codruța Kovesi și a pus-o sub control judiciar, spre stupefacția europenilor și a presei internaționale. Ștampilată ca amazoană a luptei anticorupție și victimă a sistemului politic, hărțuirea din țară mai mult a jucat în favoarea decât în defavoarea ei. După ce a fost selectată de o comisie de specialiști pentru funcția de procuror-șef european, Kovesi a fost nominalizată oficial drept candidatul susținut de Parlamentul European (funcție pe care a și reușit să și-a adjudece ulterior, n.red). Toader a dovedit, prin blocajul și tentativele de a o discredita, că nu uită și nu iartă, dar și că nu înțelege prea bine rigorile și valorile europene.
A vrut să-l revoce și pe Augustin Lazăr tot prin metoda Kovesi, dar nu a reușit. Mai abil, procurorul general a contestat în instanță decizia de revocare și a tras la rândul său de timp. La spartul târgului, Toader a declanșat procedura de numire a unui nou procuror general, dar acțiunea a rămas în aer. Propria remaniere l-a prins din urmă. Cei doi adversari, Toader și Lazăr, părăsesc împreună funcțiile, unul spre pensie, celălalt spre Iași”. (mai multe detalii AICI)
