Televiziunile de la Chișinău, interviurile și deontologia

Cu ceva ani în urmă o televiziune din Chișinău difuza un interviu cu un băiat care omorâse mai mulți oameni la viața lui și se plictisea în pușcărie în România. Flăcăul ăsta avea păreri despre orice – mai ales despre politică! – și interviul lui a fost citat și răspândit pe toate gardurile.

Cu alți ani în urmă o televiziune din Chișinău difuza un interviu cu un alt pușcăriaș, fost prim-ministru care a reușit în câțiva ani să ducă intenția de vot pentru aderarea la UE din Republica Moldova de la 72% la 40%. Toată lumea a preluat minunatul interviu cu condamnatul, aplauze și felicitări.

Mai încoace spre zilele noastre, un jurnalist din Chișinău care lucrează pentru o televiziune în România se plimba prin Londra și a intrat să bea un ceai într-un local – unde, surpriză! s-a întâlnit cu un băiat din republică dat în căutare internațională. Ce era să facă jurnalistul nostru altceva decât un interviu cu căutatul?!? Aplauze, citări, bravo, ne place!

Zilele astea un alt băiat de la Chișinău face un interviu cu căutatul de la Londra. Supărare: unde e deontologia? Dă să-l alungăm, a făcut interviu cu căutatul.

Și uite-așa.