Vladimir, Marchel și ceilalți golani să își facă bagajele. R.Moldova trebuie să știe că ăștia sunt viitorii ei trădători

Sinodul din 29 februarie 2024 nu a instituit nicio jurisdicție canonică în Ucraina, ci a spus clar pe nume unui fapt așteptat și necesar: românii noștri din țara vecină lovită de urgia conflictului militar nu sunt abandonați. Urmează ca după război să limpezim maniera, felul și formula pastorației. Semnalul era, repet, necesar. Mai ales că, de decenii, frații întru credință ucrainieni nu s-au arătat nici eleganți, nici delicați, ci brutali, agresivi, inclusiv legislativ. Prin nimic diferiți de sârbi, bulgari sau greci, toți loviți de strechea unui naționalism etnic cărora le-au căzut victime români loiali, ascultători, morți pe fronturile țărilor care nu i-au cinstit suficient. Biserica noastră nu este abuzivă, ci maternă. Nu își poate sacrifica fiii și fiicele, iar asta nu avem a negocia cu nimeni. 

Legat de Moldova, situația este și mai clară. Biserica Ortodoxă Română a fost atentă, răbdătoare, îndurătoare. Nu a forțat, nu a grăbit și nu a denaturat. A trecut prin procese, umilințe și înjosiri. În tot acest timp, ierarhia pretins moldovenească, de fapt rusească, s-a comportat consecvent și apăsat cum trebuie și după așteptări: ca biserică de ocupație. Pot vorbi acum toți episcopii la unison, Mitropolia Moldovei nu are nicio legitimitate, oricât de mult ar alimenta o falsă identitate moldovenească, un fel de a fi care pretinde că nu este nici pro-Moscova, dar nici pro-București. Vladimir, Marchel și ceilalți golani să își facă treptat bagajele. Fără grabă, dar să își facă. Știu că speră ca Putin să le vină în ajutor, dar asta îi face și mai nefrecventabili. Moldova trebuie să știe, ca stat, că aceștia sunt viitorii ei trădători. 

Doxa!