Moartea lui Alexei Navalnîi e o tragedie. Vreau să exprim sincere condoleanțe. Dumnezeu să întărească familia îndoliată. Biblia ne învață să plângem cu cei ce plâng.
Este clar că a fost ucis. Asta nu se pune la îndoială.Vinovații vor fi pedepsiți. Dacă nu de justiția pământeană, sigur de cea cerească.
Firește că regimul putinist l-a asasinat pe Navalnîi (a fost băgat nevinovat în pușcărie, a fost otrăvit și supus la suplicii și umilințe), însă personal nu îmi este clar la ordinul cui a fost ucis.
La ordinul direct al lui Putin? Probabil, întrucât aveam de-a face cu un criminal sângeros, care și-a pavat dictatura cu rivali și indezirabili uciși cu sânge rece.
Totuși, în acest moment, nu se poate exclude ipoteza că uciderea cunoscutului opozant a avut loc la ordinul unei grupări de la Kremlin ce dorește să provoace o revoltă și tensiuni care să ducă la înlăturarea lui Putin.
De ce cred asta? Pentru că moartea lui Navalnîi, în apropierea alegerilor, nu îi convine lui Putin. De ce a fost executată martirizarea opozantului chiar acum, în preludiul alegerilor prezidențiale, când lichidarea acestuia ar fi putut fi rezolvată oricând altcândva?
Se împlinesc 2 ani lungi și grei de când a început războiul din Ucraina. Un război de cucerire pe care Putin spera să-l câștige în 3 zile. Este clar că nemulțumirile de la Kremlin sunt într-o continuă creștere.
Anul trecut am avut și rebeliunea eșuată a lui Prigojin, o mișcare ce nu poate fi explicată fără implicarea unor zone / pârghii cu epoleți ce gravitează în jurul Kremlinului.
Să ne înțelegem: dacă directiva finală a asasinatului a venit de la altcineva, asta NU înseamnă deloc că Putin nu ar fi vinovat de moartea efectivă a lui Navalnîi, o victimă nevinovată. El rămâne principalul vinovat. Fără Putin pe tabla de șah, Navalnîi ar fi fost acum în viață, alături de familia sa.