Încă din urmă cu 4 ani, Podul.ro a avertizat, în repetate rânduri, că modul de acțiune al lui George Simion este similar până la identic cu cel al agentului FSB-ist Iurie Roșca (detalii AICI). În prezent, iată că fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din perioada 2011-2013 – l-am numit pe Valentin Dediu – spune același lucru (detalii AICI).
Iurie Roșca. Începuturile
Potrivit documentației realizate de Podul.ro, fiu de rusoaică, tânărul Roșca a fost racolat înainte de 1988 de serviciile secrete rusești. Altfel, cum s-ar putea explica faptul că, în toiul convulsiilor din ‘88, Iura (pe atunci în vârstă de 27 ani) s-a transferat cu iuțeală de la Televiziune, unde încasase un salariu lunar de peste 400 de ruble, la Muzeul de Literatură de la parterul Casei Scriitorilor, unde era plătit cu numai 75 de ruble? Cu o astfel de leafă, mureai de foame în R.Moldova, însă Iura, provenit dintr-o familie săracă, n-avea probleme cu banii. Ba chiar îi prisoseau. Cineva se asigura de asta.
Privind retrospectiv, motivația transferului devine cât se poate de clară: serviciile secrete rusești căpușau Mișcarea de Eliberare Națională pe care scriitorii basarabeni unioniști o începuseră la Muzeul Literaturii.
Vlad Cubreacov
Interesant este că, împreună cu Roșca, la Muzeu a venit și junele Vlad Cubreacov. Ei au intrat împreună pe scenă – să nu uităm asta. Dacă Roșca va fi fost secretar al organizației comsomoliste la Radioteleviziune, Cubreacov era secretar al Comitetului Raional al Comsomolului din Cahul. Țineți minte numele Vlad Cubreacov, la momentul potrivit veți înțelege de ce. De notat că a fost primul care a venit cu Roșca și totodată ultimul care s-a distanțat de el, la ani buni după încheierea aventurii politice, deși acesta își dăduse arama pe față (mai multe detalii AICI).
Ascensiunea. Un agent FSB în fruntea unioniștilor basarabeni
Susținut agresiv de o gașcă alcătuită în principal din tineri gălăgioși și exaltați, Iurie Roșca a cunoscut o ascensiune fulminantă în detrimentul intelectualilor unioniști autentici, pe care i-a epurat sau i-a făcut să plece. În perioada 1989-1994 a deținut funcția de președinte executiv al Frontului Popular Creștin Democrat, deși nimic nu l-ar fi recomandat pentru asta. Așa s-a ajuns în situația puțin spus halucinantă ca un agent FSB să-i conducă pe unioniștii basarabeni.
La un moment dat, Roșca și Cubreacov veneau cu un ditamai magnetofonul și înregistrau cap-coadă toate luările de poziție ale scriitorilor unioniști, motivând că ar fi făcut asta ”pentru istorie”, ”pentru posteritate”. Așa au fost înregistrate numeroase dezbateri în care s-au pregătit proiecte / inițiative unioniste și identitare, discutându-se tot soiul de strategii. Vorbim despre sute de ore. Peste câțiva ani, când unii dintre protagoniști au căutat înregistrările, acestea s-au dovedit de negăsit, neajungând niciodată în arhiva Muzeului Literaturii, așa cum susținuseră Roșca și ai săi. Unde altundeva să fi ajuns înregistrările, dacă nu la superiorii FSB-iși ai lui Roșca?
Știți ce declara Iura în 1992, în timpul războiului rusesc de pe Nistru? Ei bine, ”unionistul” Iura insista că, fiind ”creștini”, ”pacifiști” și ”anti-violență”, frontiștii nu trebuie să se implice în război, ci doar să susțină declarativ ”Unirea” cu România. Asta în timp ce rușii ucideau români basarabeni la câțiva kilometri de Chișinău, inventând așa-zisa Transnistria tocmai pentru a face imposibilă Unirea (și acum ne aflăm în aceeași paradigmă). Rușii dublau războiul convențional de pe Nistru cu unul hibrid, purtat la baionetă, un obiectiv major fiind controlarea, deturnarea și compromiterea unionismului de la Est de Prut. Și au reușit. Nu ajută pe nimeni dacă nu spunem lucrurilor pe nume.
Cum a fost ucisă Unirea cu bani publici românești
În aprilie 1994, Roșca e ales președinte al Frontului Popular Creștin Democrat, fiind reales cu majorități zdrobitoare în ‘96 și ‘99. Din 1994 și până în 2009, Roșca a fost deputat în parlamentul de la Chișinău din partea Partidului Popular Creștin-Democrat (PPCD), interfața politică a Frontului. De-a lungul anilor ‘90 și în prima parte a anilor 2000, agentul FSB a reușit să păcălească într-un mare fel serviciile secrete românești și clasa politică de la București (inclusiv pe liderii partidelor istorice), băgând adânc mâna în buzunarele României de unde a primit finanțări substanțiale. În banii de azi vorbim despre milioane de euro. Adică FSB a reușit să-și plătească un agent de top și diversiunile anti-românești cu… bani publici din România, bani care, oficial, erau destinați mișcării unioniste din R.Moldova. Cu alte cuvinte, România i-a plătit pe ruși ca să ucidă unionismul. Nimeni de la București nu a plătit pentru crima asta.
Un episod puțin cunoscut este furtul Tipografiei PRAG 3 pe care România o cumpărase pentru uzul unioniștilor basarabeni (detalii AICI). Roșca a patronat numeroase deturnări de fonduri românești.
Rușinea e atât de mare încât nu veți citi despre asta decât în foarte puține locuri pe care nu le găsiți la o simplă căutare pe Google. În anii ‘90 și la începutul anilor 2000 se ajunsese până acolo, încât basarabenii care voiau să aibă o ușă deschisă la București aveau nevoie de recomandarea lui Roșca, acesta fiind un obișnuit al lui Ioan Talpeș, șeful SIE, care se lăuda public cu ”prietenia” lui Iura. Așa a ratat România șansa de a crește ceva sănătos și românesc în politica din R.Moldova. Și apoi a ratat-o din nou și din nou, ajungând în postura de a susține moldovenismul așa-zis ”pro-european”.
Operațiunea ”Răpirea”
Vi-l mai amintiți pe Vlad Cubreacov, cel care, odinioară, în 1988, apăruse împreună cu Roșca la Muzeul Literaturii? I-a rămas locotenent credincios pe toată durata aventurii politice, ba chiar și câțiva ani după aceea, când, așa cum veți vedea, lucrurile erau deja clare în privința lui Iura. Cubreacov a fost primul venit și ultimul plecat. La fel ca Roșca, a avut asigurate mandate de parlamentar din partea PPCD, numărându-se printre puținii intimi ai agentului FSB și trăgând multiple foloase din asta.
Potrivit mai multor surse bine informate ale Podul.ro, dar și potrivit anchetei autorităților de la Chișinău (detalii AICI), Vlad Cubreacov și-a înscenat răpirea în 2002, chiar la comanda agentului FSB-ist Iurie Roșca (șeful PPCD) cu scopul de aduce capital politic formațiunii dar și pentru a-și lansa o candidatură proprie, pe valul de empatie scotant, în campania pentru Primăria Chișinăului. Firește, dincolo de mizele imediate ale mascaradei, Operațiunea ”Răpirea” a reprezentat o nouă etapă a principalei misiuni încredințate lui Iura de la Moscova: deturnarea și compromiterea mișcării unioniste de la Est de Prut.
Conform surselor Podul.ro, pe durata regizării răpirii, Cubreacov a huzurit într-un apartament din Chișinău, dotat cu toate cele necesare unui trai lipsit de griji, locație unde îi gătea o bucătăreasă tânără, până în momentul în care a primit ordin să-și facă apariția, ca prin minune, pe un drum colbuit, insistând că ar fi fost răpit de separatiștii transnistreni (narațiune pe care Roșca și goarnele sale o diseminaseră deja). Imediat după aceea, Cubreacov și-a anunțat cu tam-tam candidatura la Primăria Chișinăului, construindu-și întreaga campanie în jurul așa-zisei sale ”răpiri”. Candidatura nu a avut succes, dar asta nu scuză cu nimic faptele. Dosarul ”răpirii” a tot trenat până când a fost clasat. Doar nu credeați că ”justiția” din perioada Voronin-Roșca ar fi fost interesată să facă lumină în această speță.
Mâna dreaptă a FSB-istului Roșca a ajuns consilier AUR la Senat
Având în vedere toate cele de mai sus, încă din 2021, când am aflat că AUR l-a angajat pe Cubreacov în Senatul României (via Claudiu Târziu), pe post de consilier, m-am tot întrebat: în condițiile în care, fostul său șef absolut, Iurie Roșca, era și este un indubitabil agent al FSB, numitul Vlad Cubreacov, care i-a fost locotenent principal, a acceptat să fie ”răpit” la comanda sa și i-a pus în aplicare diverse alte proiecte, chiar nu a avut nici cea mai mică legătură cu serviciile secrete rusești? Întrebarea este cât se poate de jurnalistică și de legitimă. E dificil de crezut că o răpire trucată s-ar fi realizat pe mâna oricui (mai multe detalii AICI). Intenționam să-i pun aceste întrebări lui Cubreacov, însă dânsul mi-a dat ignore pe Facebook.
Schimbarea la față
Acum, pe scurt, pentru a înțelege mai bine profilul lui Iurie Roșca, haideți să revenim puțin la mijlocul anilor 2000, când agentul avea să-și dea pe față hidoșenia FSB-istă. La 4 aprilie 2005 (deci, la aproximativ 3 ani după ”răpire”), în frunte cu Roșca, cei 11 deputați ai PPCD (printre care și Vlad Cubreacov) au votat pentru alegerea comunistului Vladimir Voronin în funcția de președinte al R.Moldova. A fost momentul în care Iura și gașca sa au trădat fățiș România și unionismul (pe care le invocau doar de ochii lumii), afisându-și adevăratele interese kremlinopate.
Lucrând mult din umbră și în siajul Ministerului de Interne, Roșca devine, sub românofobul virulent Voronin, unul dintre cele mai puternice personaje din R.Moldova. Inițial va fi recompensat cu funcția de vicepreședinte al Parlamentului, pentru ca ulterior, în 2009, când PPCD nu va mai intra în Parlament, să i se sevească funcția de viceprim-ministru printr-un decret semnat de Voronin.
Agentul FSB numea cu mâna lui ierarhi în cadrul Mitropoliei Basarabiei
În perioada decembrie 2002-iulie 2008, un grup de 40 de preoți ai Mitropoliei Basarabiei acuzau, în niște scrisori pe care le-am dezvăluit în ianuarie anul trecut (detalii AICI) faptul că Iurie Roșca numea cu mâna lui ierarhi în cadrul Mitropoliei, pe care îi aducea direct din conducerea PPCD sau din redacțiile oficioaselor de partid, deși aceștia nici măcar nu aveau studii teologice. Respectivii îl ascultau orbește pe el, nu pe mitropolitul Petru Păduraru.
Scrisorile erau adresate Patriarhului Daniel, căruia preoții basarabeni îi sesizau pe larg situațiile, dar și mitropolitului Petru Păduraru, superiorul lor ierarhic direct, căruia i-au cerut să-l excludă de urgență pe Vlad Cubreacov, lider al PPCD și principal colaborator al lui Roșca, din poziția de consilier permanent cu ”misiuni speciale” în cadrul Mitropoliei Basarabiei. Mâna dreaptă a lui Roșca – Cubreacov – era consilier permanent al mitropolitului Petru Păduraru. Potrivit preoților semnatari, deciziile lui Roșca privind Mitropolia Basarabiei erau impuse prin intermediul lui Cubreacov, care gestiona și banii proveniți din România pentru reînsuflețirea instituției, acesta recurgând la presiuni, ingerințe și amenințări – se susține în scrisori.
Documentele sunt cu atât mai interesante cu cât au fost redactate într-o perioadă extrem de tulbure (2002-2009), când ”unionistul” și ”pro-românul” Roșca l-a adus la putere pe românofobul Voronin și i s-au dat pe mână toate instituțiile de forță și de drept, fiind recompensat baban.
Coordonator al Sputnik.md și propagandist al genocidului rusesc
De-a lungul ultimului deceniu, cu umerii plini de stele, Roșca s-a înregimentat oficial la vârful propagandei ruse din R.Moldova. Mai mult, i-a tot cărat geanta lui Dughin, făcând parte din colectivul de scursuri care i-au tradus maculatura în limba română. (Nu uitați că, potrivit lui Dughin, românii ar fi un popor inferior.) O lungă perioadă a fost adevăratul coordonator din spatele Sputnik.md, vechile sale agenturi fiind adânc înșurubate atât în presa de limba rusă, cât și în cea care pozează în presă ”pro-europeană”, ”anti-corupție” și cică ”pro-românească” (mă refer mai cu seamă la televiziuni). Roșca este interzis pe teritoriul României (detalii AICI).
Încă de la începutul invaziei rusești din Ucraina vecină, Roșca a instigat în permanență la genocidarea poporului ucrainean, aplaudând la scenă deschisă carnagiile săvârșite de ruși împotriva civililor lipsiți de apărare. A solicitat, în repetate rânduri, folosirea de arme nucleare sau ”murdare” (arme de distrugere în masă cu rol de dispersie radiologică care combină materialul radioactive cu explozivi convenționali, în scopul contaminării radioactive în aria de disperase a agentului exploziv convențional). Prin intermediul rețelelor sociale, în mod uzual instigă la revolte și crimă pe ambele maluri ale Prutului
Am spus-o și o repet: când toate astea se vor termina, Iura Roșca ar trebui să fie judecat la Kiev pentru instigare la genocid și pentru legitimarea crimelor de război ale Rusiei. Nu vorbim despre un simplu propagandist, ci despre un agent FSB aflat la muncă! În realitate, la câte nenorociri a cauzat României, acest lumpen ar fi trebuit să putrezească de ani și ani într-o închisoare românească.
Având în vedere toate cele de mai sus, e mai mult decât evident că fostul director al SIS avertizează (detalii AICI) cu privire la ceea ce Podul.ro și Podul.md au avertizat de-a lungul anilor: serviciile secrete rusești îl tot clonează pe Iurie Rușca pe ambele maluri ale Prutului. Obiectivul principal rămâne deturnarea și compromiterea oricărui unionism sau a oricăror apropieri reale a R.Moldova de România, întrucât Unirea și intrarea în NATO sunt marile spaime ale Kremlinului. Așa au devenit posibili George Simion și Diana Șoșoacă, deopotrivă cu AUR&SOS. Vorbim despre așa-ziși ”unioniști” și ”patrioți” care nu vorbesc despre Unire și nici nu fac nimic pentru Unire (detalii AICI), dar susțin, la gradaje diferite și prin narațiuni diverse, războiul genocidar al Rusiei, atacând în permanență Ucraina și Vestul.
Ca o remarcă personală, George Simion urmează, de regulă, punctajele Kremlinului pentru spațiul UE și NATO, de aceea e de multe ori aluziv și evaziv pe marginea subiectelor foarte sensibile (Rusia, Putin ș.a.m.d.), poziționându-se cumva soft în raport cu Șoșoacă (dar hardcore în raport cu toți ceilalți pioni politici), în timp ce senatoarea urmează la literă punctajele demente împrăștiate zilnic de Iurie Roșca, chiar dacă acestea sunt menite, în principal, spațiilor non-UE și non-NATO, cum este cazul R.Moldova (adică a Basarabiei noastre), aflată în plin război hibrid. Haosul, confuzia și dezbinarea sunt ținte predilecte.
De remarcat și că tovărășia la cataramă dintre Șoșoacă și Roșca s-a sfârșit cu scandal public chiar după ce Șoșoacă a depus la Senat proiectul FSB-ist de lege ce prevedea ca România să invadeze Ucraina cot la cot cu trupele rusești. Analizând mesajele similare pe care cei doi continuă să le rostogolească zilnic pe toate rețelele sociale disponibile, consider că așa-zisa ”ceartă” nu este decât o mascaradă menită a salva aparențele și a o proteja pe Șoșoacă, aceasta regizând o ”distanțare” de un agent FSB cu acte în regulă.