Muzeograf al Muzeului Municipiului București, Cezar Buiumaci consemnează, pe Facebook, troițele Revoluției ridicate în Capitală pentru a-i comemora pe martirii și eroii sângeroaselor evenimente din Decembrie 1989. Podul.ro vă prezintă în integralitate comentariile lui Cezar Buiumaci:
”Primele monumente ridicate ca să amintească de jertfa din Decembrie 1989 au fost troițele. Ridicate în spațiul de la Universitate ori în Piața Romană, pe soclul unui monument ce nu mai avea să vină, troițele au fost primele altare la care părinții și frații au venit să-i plângă pe eroi.
În parcul Colţei, găsim o troiță din lemn sub formă de cruce latină treflată, cu acoperiș de şindrilă, care se încheie în partea superioară cu un soare. Prima inscripție este I N R I având literele dispuse sub formă de romb. Pe brațul orizontal al crucii este săpată inscripția: „Glorie eternă eroilor neamului căzuți pentru libertate 21-22 dec 1989” sub care este inscripția „Nu vom uita” dispusă în cerc. Iar în partea inferioară, într-o elipsă, textul „Societatea Română pentru Cultul Eroilor”.
Un alt obiectiv păzit de militari a fost Televiziunea Română, prin intermediul căreia se transmiteau mesajele în timpul Revoluției, fiind unul dintre locurile fierbinți ale acelor zile. Lângă intrarea din Calea Dorobanților a fost amplasată o troiță din lemn bogat decorată cu motive specifice sculpturii populare românești: funia răsucită, simboluri solare și ale cruci de diferite forme. În partea superioară a troiței se găsesc inscripțiile „1990 Veșnică recunoștință eroilor căzuți între 22 – 25 Decembrie 1989 Veșnică pomenire. Bîrsana. Maramureș”. În fața troiței, pe filele deschise ale unei cărți din marmură, încadrată de două lumânări aprinse, este textul „Revoluția a existat în sufletele noastre, voi ați înfăptuit-o cu prețul jertfei supreme. Veșnică recunoștință! 22 Decembrie 1989”.
Troița amplasată în Piața Romană este o troiță maramureșeană tip cruce celtică, legată, în mod special, de comemorarea eroilor și a luptătorilor, având ca motiv ornamental funia răsucită și simbolul solar. Troița înlocuiește crucea care a fost așezată pe soclul monumentului Independenței care a rămas nerealizat. Acest soclu a fost, până la sistematizarea Pieței Romane, un altar al martirilor Revoluției. În zonă și în Piața Romană s-au regrupat în 21 decembrie, în jurul prânzului, o parte dintre manifestanți, împinși fiind către această zonă de către scutieri.
În curtea Bisericii Sfântul Vasile Cotroceni, aflată pe Drumul Sării nr. 119, între Drumul Taberei și Bulevardul Timișoara, la intersecția care a purtat numele de Răzoare, în imediata apropiere a locului unde ziaristul Danny Huwe și-a pierdut viața, a fost ridicată o troiță din lemn. Troița este montată pe un soclu din beton la capătul unui postament din ciment format din două trepte. Din partea inferioară a troiței se desfac cinci brațe verticale, trei din corpul troiței, iar două laterale închid această cincime. Pe acestea din urmă se sprijină acoperișul troiței acoperit cu șindrilă și pe care se găsește, în partea superioară, o cruce. Troița este bogat sculptată cu motive solare și împletituri. În partea superioară este montată o cădelniță. Pe soclul din beton este aplicată o placă pe care scrie „România 1989 Această troiță a fost ridicată în memoria celor care s-au jertfit în decembrie 1989, pentru libertatea, demnitatea și credința strămoșească. Biserica parohiei Cotroceni Răzoare cu hramurile sfântul Vasile cel Mare, Sfânta Cuvioasă Parascheva și Duminica Sfinților Români”.
În Cimitirul Eroilor Martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989, de lângă Biserica Eroilor, se găsesc două troițe și un memorial, prima este o troiță din lemn, chiar lângă biserică, pe care este reprezentată Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos. Crucea amintește de Crucea cu raze. La creștinii ortodocși, Crucea cu raze în centrul ei este semnul Învierii, e Crucea dătătoare de viață. Iisus Hristos S-a răstignit pe Cruce, pentru mântuirea omenirii de păcat. În plan superior, pe axul vertical, este înfăţişat Sfântul Duh în chip de porumbel, care trimite Lumina divină spre Iisus. La baza Crucii se află craniul strămoşului nostru Adam, pe care a curs sângele din rănile lui Iisus Hristos, spălând omenirea de păcatul strămoşesc. Originea păcatului strămoșesc se află în neascultarea protopărinţilor noștri, Adam și Eva, care, ispitiți de diavol, nesocotesc voința divină, călcând porunca lui Dumnezeu de a nu mânca din Pomul Cunoașterii. Păcatul neascultării le-a atras alungarea din Rai.
În fața soclului troiței a fost montată o placă din marmură cu inscripție: „La Praznicu’Nălţării Domnului - Ziua Eroilor 13.06.2013 a fost sfințită această troiță ce se consituie într-o punte de legătură între sfîntul locaș și locul de odihnă al celor ce s-au jertfit în Ddecembrie 1989 pentru libertate”.
La intrarea principală în Cimitirul Eroilor se găsesc două monumente comemorative. În partea stângă, la capătul celor trei trepte din marmură albă este un soclu din același material pe care stă o troiță din lemn cu acoperiș dublu. Troița este bogat decorată cu motive florale și solare, dominând cele de formă rotundă, având în partea centrală, la îmbinarea brațelor, floarea soarelui. În partea inferioară, brațul principal al crucii este încadrat de alte două cruci de dimensiuni mici.
În dreapta troiței, se găsește memorialul dedicat eroilor Revoluției române din Decembrie 1989. Primul element este o cruce înaltă din marmură neagră, care are la îmbinarea brațelor un medalion rotund cu un mozaic în care, pe fond albastru, este reprezentat un serafim cu șase aripi. În spatele crucii este „Zidul amintirii”, un zid tot din marmură neagră, sub formă unui memorial, pe care sunt aplicate 14 plăci din inox pe care sunt gravate numele eroilor care și-au pierdut viața în decembrie 1989.
Ne aflăm într-un alt spațiu cu o semnificație profundă legată de memoria celor care au pierit în timpul Revoluției din Decembrie, spațiu care a fost redenumit Piața Eroii Revoluției și în care stația de metrou Pieptănari, dar și stațiile mijloacelor de transport în comun au primit numele Eroii Revoluției.
Aproape de acest loc al memoriei se găsește Crematoriul Cenușa, unde au fost aduse trupurile celor 44 tineri uciși la Timișoara și aduși la București la ordinul Elenei Ceaușescu în vederea incinerării, în așa numita „Operaţiune Trandafirul” (Duţu, 2010, 106). În faţa Crematoriului Cenușa a fost ridicată o troiță maramureșeană cu acoperiș de șindrilă, identică cu cea de la Televiziunea Română. Cel mai înalt înscris este anul 1990 și se găsește într-un medalion din sfoară împletită. Partea superioară a troiței este formată dintr-un registru de cinci brațe verticale despărțite la mijloc de un braț orizontal pe care a fost săpat textul: „Celor 40 de martiri timișoreni căzuți la 17 decembrie 1989 a căror cenușă a fost aruncată aici”. Sub aceasta, pe brațul central vertical „Donată de un grup de timişoreni”. Mai jos, pe un braț orizontal textul „Partidul Democrat Timiş””.