Consilierul guvernatorului BNR atacă dur „problema colosală a pensiilor speciale” : „Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată!”/ „Are vreo noimă ca ţara să se împrumute din greu pentru a plăti pensii speciale monstruos de mari unor persoane care abia au ajuns la vârsta de 45 de ani?”

Eugen Rădulescu, doctor în economie, specialist în finanțe de talie mondială și consilier al guvernatorului BNR din 1990, a atacat frontal sistemul de pensii speciale, a căror desființare va fi posibilă doar în 40 de ani. El a precizat, pentru Digi24, că România este singura țară din rândul celor civilizate care permite ca unele persoane să iasă la pensie la vârsta de 45 de ani. Mai mult, ca să susțină acest sistem, România se „împrumută la greu”.

„Nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu la Digi24.

Nu este însă prima poziționarea publică a lui Eugen Rădulescu pe tema revoltătoarelor pensii speciale, specialistul exprimându-și recent punctul de vedere pe acest subiect și pe platforma opiniibnr.ro: „Da, avem o creştere economică solidă ; dar are vreo noimă ca ţara să se împrumute din greu pentru a plăti pensii speciale monstruos de mari unor persoane care abia au ajuns la vârsta de 45 de ani ? Şi cât putem să ne facem că nu vedem absurdul decalaj între omul de rând şi nababii pensionaţi special ?”.

Și:

„Închei aici discuția despre venituri ale statului care sunt ciuntite prin îngăduința legiuitorului, pentru a ridica o problemă deosebit de gravă, referitoare la o cheltuială bugetară care tinde să devină copleșitoare: pensiile speciale. Iar aici, pentru a nu exista confuzii semantice, includ toate pensiile care: (i) se calculează cu altă bază a veniturilor decât cea standard; (ii) se acordă pentru o altă vechime decât cea standard; și/sau (iii) se acordă de la o altă vârstă decât cea standard.

Am sa încep discuția cu ultima problemă, cea a vârstei de pensionare, pentru că aceasta este cel mai aberant privilegiu care poate fi acordat de un stat, iar el NU EXISTĂ NICĂIERI în Uniunea Europeană. Adică, să fie clar: chiar pentru profesiile pentru care vechimea pentru acordarea pensiei este de 20 de ani de activitate, pensia NU se acordă înainte ca beneficiarul să atingă un prag de vârstă. Iar argumentele pentru o asemenea conduită sunt multe și foarte puternice.

În primul rând, persoana care iese la pensie pe la 45-50 de ani este în plină putere. A ieși din activitate este un blestem cu o poleială atrăgătoare. (Dacă persoana respectivă nu iese din activitate, ci lucrează și ia și pensie – aceasta este o aberație morală. Doar că este destul de improbabil ca pensionatul special să poată să lucreze mai mulți ani, apar inevitabil conflicte, a căror rezolvare va fi, la un moment dat, terminarea activității.) În 2-3 ani, dacă nu mai devreme, frustrarea pentru a fi ajuns neica nimeni, un pensionar bine plătit și atât, devine copleșitoare.

În al doilea rând, experiența profesională ajunge spre apogeu tot la aceeași vârstă. Societatea are de pierdut enorm prin pensionarea unor oameni, în plină putere, care ies de pe piața forței de muncă și lasă locul altora, care au nevoie de ani și ani pentru a deveni experți în domeniul respectiv. Iar cazul cel mai flagrant este al judecătorilor. Revin cu sublinierea că NICĂIERI nu există judecători pensionari la 50 de ani. Nicio țară nu este atât de bogată sau necugetată să dea cu piciorul unei experiențe profesionale inestimabile. Cu excepția României”, arată Rădulescu într-o altă opinie publicată pe opiniibnr.ro.

Născut în 1958 în București, absolvent al ASE, Facultatea de Finanțe-Contabilitate, 1982, Eugen Rădulescu este doctor în economie, director și consilier al guvernatorului BNR din 1990 până în prezent, cu excepția perioadelor in care a activat ca : președinte Banca Agricolă/Raiffeisen (1999-2002) și CEC (2005-2007) ; și Consilier al Directorului executiv FMI (1996-1998). Consultant FMI – misiuni în Afganistan, Maldive, Tunisia, Mauritania, Gabon s.a.

Foto text: captură Digi24