"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Să recapitulăm puțin pe repede înainte povestea asta cu „unirea” Mitropoliei Moldovei (cea rusească, de la Chișinău) cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, că văd puțină confuzie generată de entuziasmul unora grăbiți să dea știrile care trebuie date.
1. Se scurge în presă o scrisoare a mitropolitului Vladimir de la Chișinău către patriarhul Chiril I al Moscovei în care se atrage atenția asupra izolării Mitropoliei Moldovei de la Chișinău și pericolului pierderii parohiilor în favoarea Mitropoliei Basarabiei (care ține de Biserica Ortodoxă Română), sunt făcute mai multe reproșuri Patriarhiei de la Moscova. Presa de la București și Chișinău titrează că Mitropolia Moldovei vrea să se alăture Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.
2. Apare un interviu cu un expert rus în relații bisericești stabilit în SUA care enumeră condițiile unei eventuale uniri a Mitropoliei Moldovei (Chișinău) cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române: este exclusă fuziunea cu Mitropolia Basarabiei, se solicită un grad de autonomie în cadrul BOR pentru Mitropolia Moldovei (Chișinău), menținerea limbii ruse și a calendarului vechi.
3. Apar mai multe știri despre trecerea mai multor parohii de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, inclusiv a prorectorului Academiei Teologice de la Chișinău.
4. Apare o scrisoare deschisă semnată de Pavel Borșevschi (un preot foarte influent de la Chișinău, aparținător de Mitropolia Moldovei, Patriarhia Rusă) și alți câțiva preoți importanți care îi cer mitropolitului Vladimir să înceapă procesul de unire cu Patriarhia Română, în ultimul paragraf se subliniază susținerea semnatarilor pentru menținerea în funcție a mitropolitului Vladimir. Este anunțată convocarea unei adunări a protopopilor din Mitropolia Moldovei pentru discutarea acestei inițiative.
5. Apar comentarii în spațiul public care susțin „lăsarea în off-side” a Mitropoliei Basarabiei și unirea Mitropoliei Moldovei cu Patriarhia Română.
6. Din toată cronologia asta rezultă câteva chestiuni: există o dorință în cadrul Mitropoliei Moldovei de unire cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, există un set de condiții (este exclusă fuziunea cu Mitropolia Basarabiei, se dorește menținerea unei „autonomii, a limbii ruse și a calendarului vechi).
7. Probleme (la o primă vedere): în primul rând în cadrul Patriarhiei Române există deja o Mitropolie a Moldovei cu sediul la Iași, Mitropolia Basarabiei nu poate fi pur și simplu trimisă în adormire așa cum zic unii, este foarte neclar ce înseamnă „autonomia” asta (mitropoliile au un grad de autonomie, însă ceva special pentru Chișinău nu prea poate fi inventat), menținerea limbii ruse este absolut naturală pentru comunitățile majoritar rusești/rusofone, însă nu poate fi menținută limba rusă ca instrument de asimilare etnică așa cum a fost folosită până acum; calendarul vechi prezintă o problemă care va genera fricțiuni majore (cum a fost și în perioada interbelică).
8. Nu cunosc detaliile din punct de vedere canonic pentru ce înseamnă unirea asta. Cea mai simplă și directă cale îmi pare a fi fuziunea celor două mitropolii de la Chișinău, mai ales că nu cred că pot exista două Mitropolii ale Moldovei în cadrul Patriarhiei Române. Și nu în ultimul rând nu am văzut nici un fel de reacție de la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române referitoare la toată această discuție.
Personal nu văd vreun motiv de entuziasm în toată povestea asta, Mitropolia Moldovei a Patriarhiei Ruse a intrat într-o vrie și încearcă să se redreseze cu ajutorul Patriarhiei Române, dar în același timp vrea să impună mai multe condiții care nu sunt ușor de acceptat sau cel puțin nu văd nici un motiv să fie acceptate din fuga calului doar de dragul proclamării unei uniri sub niște condiții care pot genera probleme mai târziu.
