EXCLUSIV. Problema minorităților naționale și a învățământului în limba maternă. Unul dintre motivele pentru care Ungaria va împiedica Ucraina să adere la UE / Anna Neplii

Balasz Orban – directorul politic al premierului maghiar Viktor Orban – a declarat, la 7 noiembrie, într-un interviu acordat postului olandez NOS, că Budapesta va împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până când cerințele privind învățământul în limba maghiară pentru minoritarii maghiari nu vor fi îndeplinite.  

Această problemă a devenit o ”piatră de poticnire” în 2017 și 2020, când autoritățile ucrainene au adoptat o nouă legislație privind educația. Ceea ce a schimbat regulile de predare în limba maternă pentru reprezentanții minorităților naționale. 

Este important de menționat că legea nu a interzis predarea în limbile minorităților naționale, ci doar a schimbat-o. 

Legea are scopul de a reglementa ce procent din educația oferită reprezentanților minorităților naționale ar trebui să fie în limba ucraineană. Conform legii, din clasa a V-a până în clasa a IX-a, acest procent va crește de la 20% până la 40%. Iar la liceu, procentul ar trebui să se ridice la 60%. 

După aceea, Ungaria a început să pledeze pentru revenirea integrală a vechii legislații. O astfel de revenire ar amâna schimbările introduse de reforma Noii Școli Ucrainene (NUS). Aceasta în condițiile în care, copiii care au intrat în sistemul educațional după debutul implementării NUS, începând cu anul 2018, după programe, manuale și materiale noi.  

Acest program este urmat de toți copiii din Ucraina, inclusiv de clasele minorităților naționale.  

Yevhen Kudryavets – prim-viceministru al Educației și Științei în guvernul de la Kiev și co-președinte al Grupului de lucru interguvernamental maghiar-ucrainean pentru educație – a remarcat că partea maghiară a avut și are în continuare preocupări cu privire la calcularea procentelor.

El a adăugat că, atunci când este vorba de 20-40% din învățământul în limba ucraineană, de exemplu, pentru școlile secundare, aceste procente includ o componentă pur ucraineană – limba, literatura, istoria, apoi se adaugă cultura și dreptul.  

”I-am întrebat pe colegii noștri maghiari în ce limbă ar dori ei să învețe copiii reprezentanților comunităților naționale din Ungaria astfel de subiecte în țara lor. Răspunsul lor a fost ‹maghiara›, așa că am găsit o înțelegere”, a spus Kudryavets. 

În timpul negocierilor, părțile ucrainene și maghiare au ajuns la un ”numitor comun”, după ce a fost definit obiectivul principal: asigurarea că reprezentanții comunităților naționale pot fi cetățeni demni ai Ucrainei, păstrându-și în același timp identitatea națională, cultura și limba. 

”Le spunem partenerilor noștri unguri despre importanța reformei NUS și faptul că punem pe primul loc calitatea educației. Prin urmare, trebuie să găsim soluții care să rezolve esența problemei și nu doar să anuleze legislația”, a precizat Kudryavets.

În acest moment, problema cheie rezidă în schimbarea bruscă a limbii de predare pentru copiii care au început să primească educație înainte de 2018. Cu alte cuvinte, vorbim de la clasa a VII-a în sus. Pentru astfel de copii, trecerea la noile reguli necesită resurse suplimentare, investiții și eforturi pedagogice. 

De aceea, în iunie 2023, rada Supremă a adoptat o lege care prelungește perioada de tranziție cu încă un an. Astfel, copiii vor trece mai ușor la programe noi, ținând cont de condițiile nefavorabile de studiu din ultimii patru ani, având în vedere pandemia și invazia rusească la scară largă.

Acum, Rada Supremă a înregistrat un nou proiect de lege – este vorba despre proiectul cerut de Comisia Europeană pentru a-i scuti pe copiii care și-au început studiile înainte de 2018 de o schimbare bruscă în educație. 

”Acest lucru ar reduce tensiunea și ar permite copiilor să-și termine studiile în conformitate cu legislația care a fost în vigoare până în 2018. De fapt, asta este ceea ce auzim astăzi în declarațiile politice ale oficialilor maghiari”, a explicat Kudryavets.  

În prezent, în Ucraina există aproximativ 100 de școli în care copiii învață în limba maghiară și aproximativ 80 de școli unde se învață în limba română.

Deja în luna septembrie a acestui an, partea ucraineană a reluat activitățile Grupului de lucru interguvernamental maghiar-ucrainean pentru educație, care include reprezentanți ai Ministerului Educației și Științei, ai serviciilor de stat pentru politica etnică, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Radei Supreme.

Împreună, toți reprezentanții au convenit asupra unei ”foi de parcurs”. 

Punctele cheie: 

 – Lucrul cu cadrul de reglementare. Este vorba despre programe de formare pentru clasele 10-12, recunoașterea învățământului secundar în limba minorităților naționale plus o componentă despre istoria și cultura comunităților naționale din Ucraina în programa pentru toate școlile ucrainene;

– Condiții adecvate pentru învățarea limbilor minorităților naționale. Adică, furnizarea de manuale, organizarea de olimpiade în limbile minorităților naționale și educație extracurriculară bilingvă;

– O atenție deosebită va fi acordată formării cadrelor didactice care vor lucra în astfel de școli:– Extinderea formatului de dialog și consultări cu comunitățile și organizațiile internaționale;

– Prim-adjunctul Ministerului Educației și Științei de la Kiev a subliniat că în prezent e inclus învățământul bilingv, în special învățământul în limba engleză; 

Toate aceste puncte se referă la integrarea euro-atlantică a Ucrainei. Nu este vorba doar de hotărârea de a adera la UE, ci și de oportunitatea de a interacționa în mod complex cu diferite state.

”Suntem sigur că avem interese comune cu toți colegii noștri europeni – în primul rând, educație de înaltă calitate pentru copii. În acest sens ne construim activitatea astăzi”, a rezumat Kudryavets.