"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În timpul atacului teroriștilor Hamas împotriva civililor israelieni, lumea întreagă a aflat pentru prima dată detaliile oribile ale masacrelor, violurilor, torturilor și răpirilor înfăptuite de criminalii palestinieni de pe rețeaua de socializare ”X”, adică fostul Twitter. La doar câteva zile de la aceste tragedii, UE îi cere brusc lui Elon Musk să nu mai arate astfel de imagini violente. Și nu doar lui, ci și lui Mark Zuckerberg, CEO-ul de la Meta – Facebook. De ce oare? Și de ce acum? Încearcă politicienii europeni, altfel extrem de vocali în a promova toleranța față de lumea arabă și de refugiații acesteia, multiculturalismul și diversitatea, să controleze dezbaterea despre teroare împotriva Israelului? De ce nu s-a auzit nicio voce care să le ceară rețelelor de socializare să nu mai accepte, spre exemplu, mesajele prin care evreii sunt numiți cancerul planetar?
Odată cu atacurile teroriste și masacrele comise de Hamas asupra populației civile israeliene, în fiecare zi apar noi videoclipuri, postări și fotografii pe rețelele de socializare. Nicio altă platformă mondială nu este utilizată la fel de intens și frecvent ca X (fostul Twitter). Videoclipuri cu masacrele brutale comise la Festivalului Păcii din Deșertul Negev, unde peste 250 de persoane au fost executate, împușcate, violate și răpite, rapoartele șocante despre cadavrele găsite în kibuțurile de lângă Gaza sau filmările și fotografiile cu teroriștii Hamas care decapitează copii, ard femei, profanează cadavre și le târăsc legate de mașini, toate acestea nu ar fi putut arăta lumii întregi adevărata față a mereu ”căinaților” palestinieni, în lipsa rețelei de socializare a lui Musk. Sunt cadre greu de suportat și care te zguduie până în străfundul ființei. Însă, chiar dacă aceste imagini sunt aproape imposibil de privit, este important în acest moment ca factorii de decizie ai lumii libere să facă accesibile tuturor profilul real de acțiune al miliției palestiniene și amploarea inimaginabilă a terorii Hamas împotriva populației civile israeliene.
Prin urmare, contul de Twitter al Statului Israelian (foto jos) a decis să publice tot acest conținut violent, care arată amploarea distrugerii și a brutalității, pentru că o organizație teroristă ca Hamas-ul trebuie demascată prin însăși reliefarea faptelor sale reale, astfel încât toată lumea să poată înțelege: Hamas sunt acei teroriști care nu vor exista și activa decât pentru scopul stabilit în carta lor de căpătâi - „exterminarea poporului evreu” în numele lui Allah.
În Europa, însă, continentul ocupat și sufocat de milioane de migranți arabi refugiați în ultimul deceniu, această demascare s-ar putea termina în curând. Potrivit Comisiei UE, conținutul care prezintă violență și teroare încalcă noua lege a UE, Digital Services Act (DSA), iar conform comisarilor UE, Musk și platforma lui încalcă criteriile de moderare a conținutului stabilite în DSA. Thierry Breton, comisarul UE pentru economie internă, care este considerat a fi responsabil cu implementarea și relațiile publice ale DSA, i-a adresat o scrisoare îngrijorată lui Elon Musk pe 10 octombrie 2023, în numele Comisiei. Lipsit de imaginație, o zi mai târziu, Breton aproape că a executat un copy – paste și s-a repezit cu o misivă cu mesaj similar și către Mark Zuckerberg.
Provenit dintr-o nație obișnuită, după Napoleon, mai degrabă cu predările necondiționate decât cu lupta de rezistență, francezul Breton (foto jos) a criticat gestionarea conținutului „violent”, „terorist” și „dezinformator”, precum și noua reglementare a așa-numitelor „așteptări de interes public” introdusă de Platforma X, al cărei regulament nu mai promovează cu prioritate conținutul agențiilor de presă, al jurnaliștilor și al conturilor cu număr mare de urmăritori, ci permit în prezent ca videoclipurile sau contribuțiile de la conturile mai mici, care raportează direct din regiunile de criză, să pot fi acum aduse în prim-plan.
Cu de la Comisie putere, comisarul Breton trece cu vederea faptul că documentarea violenței nu înseamnă violență, la fel cum nici probarea terorii sau a masacrului nu înseamnă crimă și masacru, și cere rețelelor sociale să priveze conștiința publică de morala și de imaginile crude ale prezentului. Ori, în acest context, având în vedere situația actuală, declararea conținutului ”incriminat” ca fiind o amenințare pentru public, ba chiar o „dezinformare”, aproape certifică, negru pe alb, faptul că onor Comisia UE nu face altceva decât să încerce să calmeze dezbaterea despre seria de atacuri teroriste din Israel.
Oare nu tocmai ceea ce face acum Comisia UE este o tentativă de dezinformare? Nu e absurd, nedemocratic și nociv să aplicăm titulatura de ”dezinformare” tuturor informațiilor care contravin mereu vânturatei și goalei de conținut corectitudini politice?
