O remarcă despre libertate și acțiunea umană

În trecut, un târg, un hram, un bâlci de ziua vreunui sfânt, în special unul care marca tranziția de la un anotimp la altul, ori vreun eveniment calendaristic legat de activitățile agricole, cum ar fi (fost) Sf. Dumitru (Sîmedru, cum i se mai zicea) se organiza spontan, într-un loc anume, selectat prin experiență ca fiind optim la intersecția unor căi de comunicare ori în localitățile mai mari, dar spontaneitatea adunarii era dată de participarea reală, autentică a omului și a comunității la viața și calendarul (religios, agricol, simbolic) respectiv. 

Azi fără ”organizarea” din partea ”Consiliului rational” nu se poate. 

Sigur, nu mai trăim într-o economie exclusiv agrară, trăim într-o realitate preschimbată. Aceasta este o discuție din seria prozaică a ”ce se pierde când altceva se câștigă”.

Dar totuși merită atenția și reflecția noastră din perspectiva unei teme care trebuie să rămână în permanență de actualitate pentru oameni: libertatea de acțiune. Și nu doar libertatea acțiunii ca posibilitate, ci și angajarea practică a acestei libertăți.

De fapt, ce ”Consiliul rational”, azi fără United Nations Development Program nu se mai fac bâlciuri și ”festivaluri” în R.Moldova...