Preoții ruși care nu se roagă pentru „victoria” Kremlinului împotriva Ucrainei și îndrăznesc să pronunțe „pace” în rugăciunile lor sunt persecutați și chiar caterisiți / Confesiunea părintelui Ioan Koval, refugiat în Turcia

De la începutul invaziei din 24 februarie 2022, cel puțin 30 de preoți ortodocși ruși s-au confruntat cu presiuni din partea autorităților religioase sau de stat în legătură cu războiul din Ucraina. 

În septembrie anul trecut, când președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea parțială a rezerviștilor, patriarhul Moscovei, Kirill, le-a cerut clericilor din subordinea sa să se roage pentru victorie, iar cine nu s-a supus orbește a suportat consecințele, arată euronews..com.

Într-o veche biserică ortodoxă din Antalya, cu o Biblie într-o mână și o lumânare în cealaltă, preotul Ioan Koval oficiază una dintre primele sale slujbe în Turcia, după ce conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a decis să îl alunge pentru că s-a rugat pentru pace, îndrăznind să pună dorința de încetare a războiului mai presus de ordinele trasate de patriarh.

„Prin cuvântul "victorie", rugăciunea a căpătat un sens propagandistic, modelând gândirea enoriașilor și a clerului prin indicații despre cum ar ar trebui să perceapă aceste ostilități. A fost împotriva conștiinței mele. Nu puteam să mă supun acestei presiuni politice din partea ierarhilor", a declarat Koval.

În rugăciunea pe care a recitat-o de mai multe ori, preotul în vârstă de 45 de ani a schimbat doar un singur cuvânt, înlocuind "victorie" cu "pace", dar a fost suficient pentru ca tribunalul bisericesc să îi retragă rangul de preot.

Rugăciunea publică sau apelul la pace prezintă, de asemenea, riscuri de urmărire penală din partea statului rus.

La scurt timp după ce a început operațiunea militară a Rusiei, legiuitorii au adoptat o legislație care a permis urmărirea penală a mii de persoane pentru „discreditarea armatei ruse", o acuzație care, în realitate, se aplică la orice lucru care contrazice narațiunea oficială, fie că este vorba de un comentariu pe rețelele de socializare sau de o rugăciune în biserică.

Când a început operațiunea militară, majoritatea preoților au rămas tăcuți, temându-se de presiunile exercitate de biserică și de autoritățile de stat. Doar o mică parte dintre ei au avut curaj să dea glas propriilor trăiri.

Din cei peste 40.000 de clerici din Biserica Ortodoxă Rusă, doar 300 de preoți au avut curajul unei scrisori publice în care au cerut pace în Ucraina.

Chiar dacă pare o picătură într-un ocean, fiecare dintre vocile publice împotriva războiului este crucială, a arătat Natallia Vasilevici, coordonator al grupului pentru drepturile omului „Creștinii împotriva războiului".

„Se rupe ceea ce pare a fi o poziție monolitică a Bisericii Ortodoxe Ruse", a mai spus ea.

Echipa acesteia are în evidențe cel puțin 30 de preoți ortodocși care s-au confruntat cu presiuni din partea autorităților religioase sau de stat, de la începutul invaziei. S-ar putea să fie însă mai multe cazuri, spune ea, deoarece unii preoți se tem să vorbească despre represiuni de teamă că vor atrage și altele, poate și mai severe. 

Biserica Ortodoxă Rusă explică represiunile împotriva preoților care au vorbit împotriva luptelor ca fiind o sancțiune pentru un presupus angajament politic.

„Clericii care se transformă din preoți în agitatori politici și în persoane care participă la lupta politică, evident că încetează să își îndeplinească datoria pastorală și sunt supuși interdicțiilor canonice", a declarat pentru AP Vakhtang Kipshidze, șeful adjunct al serviciului de presă al bisericii.

Vasilevici a arătat însă că preoții care susțin public operațiunea militară din Ucraina nu se confruntă cu nicio repercusiune și sunt susținuți de stat.

„Regimul rus este interesat să facă aceste voci să sune mai tare", a adăugat ea.

Preoții care refuză să se alăture acestui cor sau să rămână tăcuți pot fi mutați, eliberați temporar din funcție sau caterisiți- pierzându-și salariul, locuința, beneficiile și, cel mai important, accesul la enoriași. 

„Nu am pus niciodată la îndoială alegerea pe care am făcut-o", arată preotul Ioan Koval (foto jos).

„Cu tot sufletul meu, cu toată ființa mea, m-am opus acestui război. Mi-a fost imposibil să sprijin cu rugăciunea mea invazia trupelor rusești în Ucraina".

După ce un tribunal al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis că ar trebui să fie caterisit (răspopit), Koval a apelat la Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, care și-a afirmat dreptul de a primi petiții de apel din partea clerului altor biserici ortodoxe, în ciuda obiecțiilor Rusiei.

În iunie, Patriarhia de Constantinopol a decis că preotul Koval a fost pedepsit pentru poziția sa față de luptele din Ucraina și a decis să-i restabilească rangul bisericesc. În aceeași zi, patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului i-a permis să slujească în bisericile sale.

În timpul celor peste două decenii la putere, Putin a consolidat masiv poziția și influența Bisericii Ortodoxe Ruse, sporindu-i prestigiul, bogăția și puterea în societate după decenii de opresiune sau indiferență din partea liderilor sovietici.

La rândul lor, liderii acesteia, precum Patriarhul Kirill, i-au susținut inițiativele, ajungând în prezent la situația aberantă de a binecuvânta trupele și echipamentele militare care omoară inclusiv civili în Ucraina. 

Influența patriarhului rus depășește cu mult granițele țării, iar ordinele sale se aplică și preoților din străinătate. În februarie, Kirill l-a suspendat pentru trei luni pe preotul Andrei Kordochkin, aflat la Madrid, pentru poziția sa împotriva luptelor. Încă din primele zile ale operațiunii militare, Kordochkin a condamnat public operațiunea militară rusă și s-a rugat în mod regulat pentru pacea în Ucraina. 

Preotul a fost pedepsit pentru și-a ''incitat la ură'' enoriașii.

„Cred că am datoria să vorbesc, indiferent de preț. Dar, desigur, nu pot să-i chem pe frații mei din Rusia să facă același lucru și să se pună în pericol'', spune Kordochkin.