"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Cu câteva zile înainte de împlinirea a cinci ani de la reprimarea sângeroasă a mitingului diasporei din 10 august 2018 de către Jandarmerie, Parchetul General a anunțat trimiterea în instanță a dosarului conectat cu violențele jandarmilor împotriva protestatorilor pașnici prezenți la acel protest încheiat atât de brutal.
Printre inculpați, șefii jandarmilor de la acel moment dramatic - Laurenţiu Valentin Cazan, Sebastian Gheorghe Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile - și alți câțiva ofițeri și subofițeri din cadrul Jandarmeriei pe care procurorii îi acuză de abuz în serviciu și/sau „purtare abuzivă”. Detalii mai jos sau puteți consulta integral rechizitoriul pe canalul de Telegram al PODUL.
Chiar dacă prezentul rechizitoriu prezintă faptele jandarmilor mai aproape de realitate prin comparație de catastrofa produsă, în urmă cu trei ani, de procurorul DIICOT Doru Stoica, ajuns între timp pensionar special, care decisese clasarea parțială a dosarului „10 august” cu argumente kafkiene, arătând că până și victimele cele mai pașnice se fac vinovate de „complicitate morală” cu unii protestatari violenți, meritând astfel să fie snopiți de forțele de ordine, procurorii nu au reușit să identifice mulți dintre jandarmii care au comis agresiuni abominabile asupra unor protestatari pașnici și nici să le găsească vreo vină politicienilor aflați atunci la guvernare.
Nici măcar colonelul Răzvan Cătălin Paraschiv, cunoscut drept „Fantoma albă”, șeful Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, nu a fost inculpat în dosar, deși există nenumărate probe – inclusiv filmări – care atestă că a fost implicat în agresiuni sau a determinat comiterea acestora împotriva unor cetățeni pașnici. El a devenit, în schimb, martor al acuzării (potrivit rechizitoriului), cel mai probabil după ce a intrat în conflict cu conducerea jandarmeriei, conflict în urma căruia a decis și să se pensioneze, deja abia împlinise 51 de ani. VIDEO mai jos cu „Fantoma albă” în noaptea de 10 spre 11 august.
În total, 16 persoane au fost inculpate în cauză, deși numărul jandarmilor agresivi a fost mult mai mare. Asta rezultă chiar din rechizitoriul procurorilor care afimă nonșalant că nu au reușit să identifice agresorii. (Ireal!)
De exemplu în cazul protestatarului Costel Tocană (speța sa este redată pe larg începând cu pagina 51 a rechizitorului), bătut îngrozitor cu bastoanele de cauciuc în zona sediului BRD, deși nu fusese agresiv și se afla în drum spre casă. CT a fost lăsat într-o blată de sânge, cu o rană uriașă la cap, de jandarmi care doar că nu s-au sinchisit să cheme ambulanța, ba i-au pulverizat spray lacrimogen în față și soției care încerca să-și ajute soțul plin de sânge. Procurorii afirmă în rechizitoriu, în mai multe rânduri, că nu au reușit idenificarea tuturor implicați în agresiunea împotriva lui Costel Tocană. În plus, acestea nu sunt simple purtări „abuzive”, ci fapte produse cu o cruzime terifiantă, victima fiind probabil în viață doar datorită constituției sale robuste.
Sursa foto: Facebook
Europarlamentarul Vlad Gheorghe, victimă a unui jandarm care l-a lovit repetat cu o tonfă peste cap, umeri și spate până la căzut la pământ, în fața camerelor de luat vederi ale televiunilor, arată că tergiversarea dosarului a fost intenționată, pentru a se ajunge la „prescripție”.
„Dosarul 10 August merge azi în judecată, după 5 ani.
5 ani în care Jandarmeria și Ministerul de Interne s-au comportat ca niște infractori. Au refuzat cooperarea în anchetă, au mințit, au secretizat și resecretizat documente publice. Au jucat la prescripție.
Tot ce face o MAFIE veritabilă, dar cu instrumentele statului la dispoziție.
Azi capii Jandarmilor de atunci sunt inculpați. Dar doar după ce au fost protejați, ascunși, consiliați, de la cel mai înalt nivel al statului român.
Și nu văd niciun protector al mafioților cu epoleți în dosar!”, a scris Vlad Gheorghe pe pagina sa publică de Facebook
Joi, pe 10 august, europarlamentarul a revenit cu un mesaj în aceeași notă, acuzând tergiversarea intenționată a dosarului: „Dosarul #10August a fost intenționat tergiversat, a fost plimbat între Parchete, documentele secretizate, telefoanele anchetaților blocate. Doar cine e orb sau nu vrea să vadă nu înțelege asta.
Nu e nimic nou, din păcate pentru toți românii care au ieșit în stradă să apere justiția. Marile dosare - decembrie 1989, Mineriadele - sunt pete rușinoase pe obrazul instanțelor, pe obrazul României. La fel #10august, #colectiv, toate marile dosare de corupție, cele ale penalilor fugari. Justiția este coloana vertebrală a unei țări în care poporul este suveran. Nimeni nu este mai presus de lege - acesta este semnul unei democrații sănătoase.
Justiția a fost capturată, din păcate, de aceeași caracatiță care de trei decenii căpușează România și alungă din țară milioane de români scârbiți de nedreptate, umiliți de corupție, sărăciți și furați.
Rămân alături de adevărații profesioniști din justiție, rămân de partea legii și a statului de drept. Dezamăgirea nu face decât să mă îndârjească să găsec soluții să îi înving pe cei care își bat joc de țara asta, de prezentul nostru și de viitorul copiilor noștri.
Poza e din 10 august 2018, îl țineam pe fiul meu pe umeri, noroc că l-a dus soția acasă și doar eu am rămas în Piața Victoriei unde jandragneria a atacat mișelește cetățenii români pașnici care protestau pentru justiție în țara asta. Centenarul a trecut, penalii au rămas. Și vor rămâne cât timp nu înțelegem că trebuie dați jos toți cei care de 33 de ani sunt fie complice, fie penali. Nu există altă soluție pentru schimbare”.
Jurnalistul Mălin Bot arată că, în cazul agresiunii comise asupra sa, procurorii au reușit să-l determine pe jandarmul agresor să-și recunoască fapta și să semneze un acod de recunoaștere a vinovăției. Jurnalistul este convins că s-a ajuns aici pentru că existau probe video indubitabile care lămureau felul în care a fost agresat, alegându-se cu umărul dislocat în urma incidentului (14-16 zile de îngrijiri medicale.
„Jandarmul care m-a agresat, Florea Alexandru Antonio, este unul dintre cei care și-au recunoscut vinovăția și au semnat un acord în acest sens cu procurorii.
Rechizitoriul Dosarului 10 August arată:
Prin ordonanţa nr. 18/P/2018 din 06.07.2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul plt. FLOREA ALEXANDRU ANTONIO față de care s-a încheiat ulterior un acord de recunoaștere a vinovăției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 2 din Codul penal rap. la art. 193 alin. 2 C.pen.
În temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, art. 314 alin. 1 lit. a și art. 16 alin.1 lit. c C.proc.pen., prin prezentul rechizitoriu se va dispune clasarea cauzei și față de suspecții :
- sg.maj. ROŞU MIHAIL FLORENTIN, (date cu caracter personal), pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin. 2 din Codul penal rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., constând în aceea că, în data de 10.08.2018, în jurul orei 23:15, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ar fi imobilizat și condus, în mod forţat, partea civilă BOT AUGUSTIN MĂLIN la o autospecială a Jandarmeriei Române situată pe strada Paris, Sector 1, București, ţinându-l cu mâna stângă imobilizată la spate iar, la un moment dat, pe traseu, în mod nejustificat, ar fi apăsat cu forţa braţelor asupra mâinii stângi a lui BOT AUGUSTIN MĂLIN, agresiune ce i-a cauzat acestuia din urmă leziuni traumatice, prin exagerarea mişcării în articulaţia umărului stâng, ce au necesitat între 14 și16 (paisprezece – şaisprezece) zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrucât din cercetările efectuate a rezultat că nu el este autorul faptei, ci plt. Florea Alexandru Antonio, care a fost inculpat în cauză.
Prin ordonanţa nr. 18/P/2018 din 12.09.2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul plt.maj. BOLAT CRISTIAN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin. 2 din Codul penal rap. la art. 193 alin. 2 C.pen. și suspectul plt. FLOREA ALEXANDRU ANTONIO, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin. 2 din Codul penal rap. la art. 193 alin. 2 C.pen”. (Mălin Bot, Facebook).
Context. Ajuns la DIICOT (în vremea când structura era condusă de obedientul Felix Bănilă), care ar fi trebuie să ancheteze acuzațiile privind o presupusă tentativă de lovitură de stat, dosarul „10 august” a fost clasat parțial pe 15 iulie 2020 de procurorul -Doru Stoica - care s-a pensionat imediat ce a dat soluția. Astfel, Stoica a stabilit că nu a fost tentativă de lovitură de stat, dar și că protestatarii au fost agresați justificat, foștii șefi ai Jandameriei fiind scoși de sub urmărire penală.
Podul a scris pe larg AICI ce conțin cele 235 de pagini ale ordonanței de clasare, în fapt, o pledoarie a procurorilor DIIICOT (în favoarea Jandarmeriei), o justificarea uimitoare a violențelor comise de jandarmi împotriva unor civili care nu încălcaseră legea în niciun fel în seara în care au fost gazați, bătuți și împiedicați să protesteze.
Anterior acestui moment, în iarna lui 2020, jurnalistul Virgil Burlă dezvăluia, într-un articol Europa Liberă, că dubiosul colonel de Jandarmerie Cătălin Paraschiv – cel supranumit ”Fantoma în alb” sau ”Dirijorul”, în timpul măcelului din 10 august 2018 – este prieten de peste 10 de ani cu soţul celei care ar trebui să-l ancheteze pentru rolul jucat în reprimarea demonstraţiei din Piaţa Victoriei.
Este vorba de „pensionara” Giorgiana Hosu, pe atunci procuror adjunct al Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care era și procuror de caz în dosarul violenţelor din 10 august 2018. Soţul acesteia, Dan Hosu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.
În acest dosar, inculpatul Hosu depusese o caracterizare pe care i-a făcut-o, sub semnătură, colonelul Cătălin Paraschiv. În documentul datat 2 septembrie 2019. Paraschiv spunea: „Am avut ocazia să constat înaltul profesionalism al domnului Hosu Dan, dar şi calităţile, abilităţile şi aptitudinile personale deosebite. Şi-a adus o contribuţie (!) substanţială la îndeplinirea activităţilor operative încredinţate unităţii”.
În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului 10 august vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei. Decizia a fost dată în urma unei contestații depuse de Ioan Crăciuneanu, rănit în intervenția din 10 august 2018. Mai exact, plângerea fusese depusă de Ion Crăciunescu, unul dintre manifestanții răniți în urma intervenției Jandarmeriei. El a atacat decizia DIICOT de clasare a dosarului 10 august vizând conducerea Jandarmeriei.
