Daniel Uncu face radiografia statului securistoid după verdictul abominabil dat de ÎCCJ în dosarul Gheorghe Ursu. Săgeți către Eduard Hellvig


Daniel Uncu face radiografia statului securistoid după verdictul abominabil dat de ÎCCJ în dosarul Gheorghe Ursu. Săgeți către Eduard Hellvig

Pe fondul achitării decise de ÎCCJ în cazul securiștilor acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu, vicepreședintele partidului Alternativa Dreaptă, Daniel Uncu, atrage atenția că sentința cu pricina face parte dintr-un tablou infam mai larg, "asemenea verdicte nefiind străine de interesele statului, care prin intermediul grupurilor de presiune de sorginte informativă, păstrează intactă cât poate de mult imunitatea în fața legii a acestor foști securiști, torționari, colaboratori, turnători, trăgători din timpul Revoluției din decembrie 1989 și/sau actuali oameni de afaceri - foști securiști notorii sau colaboratori".

Vorbind despre statul securistoid, Daniel Uncu critică totodată perspectiva unei candidaturi la alegerile prezidențiale din 2024 a proaspătului demisionar din funcția de director al SRI, ne referim la Eduard Hellvig. Concret, viceliderul AD prevestește o accentuată degradare a democrației în România în cazul în care fostul director al SRI va câștiga alegerile: "Iar, cu un domn Helvig, pregătit să ia cu asalt meterezele Palatului Cotroceni, se poate lesne prefigura încarcerarea plenară a Cetății românești în închisoarea statului militarizat și controlat".

Redăm integral postarea vicepreședintelui AD: 

"O zi sumbră pentru România!

Achitarea definitivă a securiștilor care l-au asasinat pe Gheorghe Ursu este încă o dovadă irefutabilă că acest stat, numit România, a eșuat.  

Foștii securiști inculpați, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu, pot să își savureze liniștiți, așadar, pensia consistentă, în deplină libertate, fiind astfel exonerați juridic de orice vină.  

Acest verdict final reprezintă sfidarea ultimă a statului român eșuat la adresa luptătorilor anticomuniști.

Un stat arestat de conglomeratul politic securisto-comunistoid, conglomerat care conduce fără drept de apel România.

O conduce sau, mai rar, doar o influențează copios, economic, politic, social, educațional, judiciar.

Asemenea verdicte nu sunt străine de interesele statului, care prin intermediul grupurilor de presiune de sorginte informativă, păstrează intactă cât poate de mult imunitatea în fața legii a acestor foști securiști, torționari, colaboratori, turnători, trăgători din timpul Revoluției din decembrie 1989 și/sau actuali oameni de afaceri - foști securiști notorii sau colaboratori.  

Acest sistem de protejare a vinovaților, inclusiv prin asemenea verdicte halucinante și, vai, prin pensii speciale sfidătoare, este operaționalizat de către Statul român, prin intermediul instituțiilor sale publice.

Statul român se definește și se dezvăluie în acest mod. Prin aceste decizii ale Justiției. Un stat care apără securiștii și batjocorește victimele securiștilor.  

Un stat care ridică sau permite ridicarea de monumente și de statui în memoria lingăilor, a poeților de curte, a securiștilor «căzuți la datorie» întru dezvoltarea multilaterala a criminalei societăți comuniste, dar care se simte extrem de disconfortabil atunci când vine vorba despre recunoașterea și recompensarea - acolo unde se mai poate... - martirilor, victimelor, oponenților și dizidentilor regimului comunist.

Oare, unde sunt pensiile speciale ale foștilor deținuți politici?

Oare, unde sunt pensiile speciale ale familiilor martirilor, deținuților, dizidentilor și opozanților, familii terorizate și torturate și anihilate socio-economic și psihologic de către securiști și zeloți comuniști?

Poate că ar fi oportun să îi întrebăm pe privilegiații acestui stat securistoid, beneficiarii sfidători ai pensiilor speciale, din cauza cărora România riscă să piardă câteva miliarde de Euro alocate prin PNRR.  

Iar, cu un domn Helvig, pregătit să ia cu asalt meterezele Palatului Cotroceni, se poate lesne prefigura încarcerarea plenară a Cetății românești în închisoarea statului militarizat și controlat.

Cuvintele sunt insuficiente și neputincioase pentru a putea descrie cu acuratețe această zguduitoare nedreptate săvârșită de ÎCCJ, în folosul torționarilor și întru sfidarea asasina a victimelor lor.  

Gheorghe Ursu a fost omorât încă o dată de Justiția autohtonă a anului de grație 2023.

Este o zi sumbră pentru starea de fapt a acestei țări!".

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.