De ce la SIS și MAI continuă să activeze nestingheriți absolvenții FSB-ului?

În plin război barbar și criminal al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și a războiului hibrid total al Kremlinului împotriva Republicii Moldova, cu trupe militare de ocupație pe teritoriul nostru, am primit zilele acestea un mesaj de la un cetățean moldovean, stabilit în Federația Rusă, care îmi solicită să-i explic următoarea situație, ce nu cadreaza (în opinia lui) cu activitatea diplomatică: fiind prin excelență o structură diplomatică și politică a statului nostru, care au fost motivele politice (având în vedere relațiile foarte tensionate între Chișinău și Moscova, dar și războiul din Ucraina) ca ambasada noastră de la Moscova să participe la organizarea evenimentului de la Iaroslavl, sub genericul “Hora na Volge/Hora de pe Volga”; care sunt argumentele politice ale șefului misiunii diplomatice de la Moscova, care, chiar și după 6 luni de la declanșarea războiului rus împotriva Ucrainei, a participat personal la asemenea evenimente, ce ne plasează într-o lumină foarte defavorabilă în fața ucrainenilor, cărora le datorăm în prezent securitatea statului nostru; care a fost justificarea politică și diplomatică pentru organizarea și participarea ambasadei la “guleaiul pe timp de ciumă” intr-o tară care nu ne-a dorit niciodată binele. 

I-am sugerat concetățeanului nostru (de altfel versat în relațiile internaționale) că ar fi mai indicat să se adreseze la Ministerul de Externe de la Chișinău sau chiar ambasadorului de la Moscova pentru explicațiile de rigoare. Întrebările concetățeanului nostru sunt firești, în contextul în care există o multitudine de aspecte vulnerabile și duplicitare în activitatea diplomatică din ultimii ani. În același context este inexplicabilă și lipsa acțiunilor concrete ale MAEIE vis-à-vis de necesitatea aplicării articolului 11 din Convenția de la Viena din 1961 cu privire la relațiile diplomatice - paritatea numărului de diplomați.După ce România, Bulgaria, Țările Baltice, dar și majoritatea covârșitoare a țărilor din UE și SUA au pus în aplicare articolul susmenționat, după o jumătate de an conducerea MAEIE este încă într-un “profund proces de reflecție” de “risk assessment/evaluare a riscurilor”, fapt ce denotă frica cronică și lipsa de verticalitate politică față de o țară agresoare, care destabilizează situația generală de la noi pentru a ne ține în continuare parte a russkii mir/lumea rusească, adică a lumii războiului și distrugerilor. Între timp, numeroșii “diplomați de carieră” ai Rusiei la Chișinău contunuă nestingherit să-și îndeplinească misiunile sale FSB-iste.

De asemenea, concetățeanul nostru mă mai întreba de ce până astăzi este menținut în funcția de ambasador în China Dumitru Braghis, ex-prim-ministru și susțînător aprig al federalizarii Republicii Moldova conform modelului rusesc, iar ambasadorul în Azerbaijan, Alexandr Esaulenco, a fost șef la SIS la insistența lui Igor Dodon (Moscovei), fiind trimis în mișune de către Maia Sandu? 

Cu certitudine că a venit timpul de a purcede la o salubrizare de substanță în instituțiile diplomatice și de securitate ale Republicii Moldova. Situația instabilă de la noi se datorează în mare parte și reprezentanților coloanei a 5-ea, infiltrați în toate instituțiile statului, susținuți politic și financiar de către Moscova.De ce la SIS și MAI continuă să activeze nestingherit absolvenții ai FSB-ului, iar la Externe sunt ambasadori și diplomați care nu-și concep activitatea fără a apela la Rusia. N-aș vrea să cred că pe la unele ambasade ale Rusiei nu mai sunt duse și în prezent flori roșii de către diplomații moldoveni, exact cum proceda un fost ambasador la UE, ex-consilier al lui Dodon, actualmente șef de department la Externe, împreună cu un actual secretar de stat, tot de la Externe, ambii cu brațe pline de flori chiar și cu ocazia “Deni Zașcitnikov Otecestva/Ziua Apărătorilor Patriei”. Poate nu mai avem nici diplomați, copiii cărora activează în structurile FSB?

După 2021 am așteptat cu toții ca aceste anomalii diplomatice și politice să fie imediat înlăturate, iar remediul principal pentru aceasta să fie profesionalismul, competența, devotamentul față de interesele noastre naționale și europene. Din păcate și după 2 ani de guvernare pro-europeană avem miniștri și ambasadori care nu-și pot imagina Republica Moldova fără Rusia (ca absolvenți ai instituțiilor de acolo), iar unii dintre aceștia chiar insistă pe referendum în cazul părăsirii CSI-ului, de parcă în 1991 am intrat în această structură nocivă rusească tot prin plebiscit? Multe întrebări, dar fară răspunsuri! Sper că le va primi și concetațeanul nostru din Federația Rusă.