Alina Gorghiu, avertisment în cadrul unei reuniuni importante la Vilnius: "Marea Neagră e butoiul cu pulbere al Europei! Țara mea cere o prezență militară sporită pe Flancul Estic!"

În data de 2 iunie, președinta Senatului României, Alina Gorghiu, s-a aflat la Vilnius, unde a participat la reuniunea parlamentară la nivel înalt a președinților de parlamente din țările membre NATO, prilej cu care a reliefat, pe parcursul unui discurs, că Marea Neagră este în prezent "butoiul cu pulbere al Europei" în contextul agresiunii rusești. 

Pe cale de consecință, Alina Gorghiu a reliefat că România cere o prezență militară sporită pe Flancul Estic al NATO. 

"Avem nevoie de capacități de apărare aeriană și antirachetă. Trebuie să restabilim prezența maritimă Aliată în Marea Neagră!", a scos în evidență președinta Senatului. 

Declarațiile au fost făcute în cadrul panelului "o Ucraină puternică și independentă: un plan de sprijin pe termen lung pentru Ucraina".

În acest sens, Alina Gorghiu a evidențiat că "reconstrucția Ucrainei este dificilă fără securitate și stabilite pe Flancul Estic".

Privind Summitul NATO ce va avea loc în iulie la Vilnius, Alina Gorghiu a menționat că unul dintre obiectivele României este de a contribui la parcursul atlantic al Ucrainei: "Principalul obiectiv al României la Summitul NATO de la Vilnius este asigurarea unui pachet de sprijin politic și practic pentru Ucraina. Nu uităm. România rămâne angajată concluziilor Summitului de la București din 2008: Ucraina și Georgia, membrii în viitor ai Alianței".

Redăm integral discursul susținut de Alina Gorghiu: 

"Avem foarte multe de făcut, de la implementarea concluziilor Summitului NATO de la Madrid până la adresarea provocărilor viitoare.

Ce se întâmplă de luni de zile în Ucraina este un strategic wake-up call. Pentru România, pentru Uniunea Europeană, pentru NATO.

Iar una dintre cele mai presante probleme este Marea Neagră și, de asemenea, flancul estic în ansamblul său. Alianța a recunoscut deja acest spațiu drept zonă de interes strategic. Însă, în acest moment, Marea Neagră este butoiul cu pulbere al Europei! Ne așteptăm ca intensitatea războiului hibrid din zonă să crească. Atât România, cât și Republica Moldova acordă atenție războiului informațional care are loc. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a anunțat, chiar săptămâna aceasta, o inițiativă legislativă pentru înființarea unui Centru Național pentru combaterea propagandei și dezinformării alimentate de Federația Rusă. Acest nou tip de război este o amenințare pentru toate statele de pe flancul estic al Alianței. Și chiar dacă ținem lucrurile sub control, NATO în ansamblu trebuie să ia atitudine. Iar un mod sigur de a face asta este prin formularea unei strategii pentru Marea Neagră.

Cu toții îi simțim necesitatea. Țara mea, România, cere o prezență militară sporită pe Flancul Estic. Avem nevoie de capacități de apărare aeriană și antirachetă. Trebuie să restabilim prezența maritimă Aliată în Marea Neagră!

Legătura cu tema acestui panel e puternică. Pentru că dacă Marea Neagră rămâne blocată, atunci trebuie să găsim noi moduri de a ajuta Ucraina. Reconstrucția Ucrainei este dificilă fără securitate și stabilite pe Flancul Estic.

Acest proiect este despre viitor. Dar acesta este momentul în care mecanismele internaționale pentru susținerea investițiilor sunt create.

Multe soluții sunt discutate acum la nivel internațional. Însă, indiferent de opțiune – asigurări de război pentru companii sau Fondul pentru Reconstrucția Ucrainei – încrederea sectorului bancar internațional este critică. Aceasta este o condiție pentru acordarea sprijinului financiar tuturor companiilor care se vor implica în Ucraina. Și cu toții așteptăm concluziile Conferinței de la Londra privind Reconstrucția Ucrainei, de la finalul acestei luni.

Simplul nivel al daunelor suferite de ucraineni poate lăsa pe oricine fără cuvinte: O contracție de 30% a PIB, deficit bugetar de 16%, o rată a șomajului de 11%! Iar sectorul imobiliar a primit cea mai dură lovitură: reprezintă 37% din totalul daunelor. Știm acum aceste date mulțumită Registrului Daunelor cauzate de Agresiunea Federației Ruse, adoptat la Summitul recent al Consiliului Europei.  

România va contribui la efortul reconstrucției, știind că este un angajament pe termen lung. Avem Portul Constanța, o rețea rutieră și feroviară care poate facilita transportul mărfurilor. Deja lucrăm la îmbunătățirea conectivității transfrontaliere. Și am făcut mari progrese: anul acesta, România a deschis două puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.

Totul trebuie să fie făcut corect încă de la început. Și la cele mai înalte standarde internaționale. OCDE, spre exemplu, a recunoscut la începutul acestui an Ucraina drept un potențial membru în viitor.

În acest punct, însă, trebuie să ne sortăm prioritățile. Principalul obiectiv al României la Summitul NATO de la Vilnius este asigurarea unui pachet de sprijin politic și practic pentru Ucraina. Nu uităm. România rămâne angajată concluziilor Summitului de la București din 2008: Ucraina și Georgia, membrii în viitor ai Alianței.

Lucrurile se mișcă repede. Ucraina și Republica Moldova trebuie să meargă împreună pe calea europeană. Este important ca, până la finalul acestui an, atât Ucraina și Republica Moldova să poată începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Vrem să vedem o decizie în acest sens cât mai rapid posibil.

În final, vă spun că Ucraina va fi reconstruită. Dar modul în care facem asta va avea implicații pentru UE, pentru securitatea sa și pentru prosperitatea sa economică.

O Ucraină puternică și liberă va însemna o Europă mai puternică și sigură!".