VIDEO. Alegeri istorice în Turcia. Erdogan și Kilicdaroglu se vor înfrunta înt-un al doilea tur de scrutin / „Vor fi cele mai lungi două săptămâni din istoria Turciei” / În ciuda tuturor dezastrelor economice și naturale pe care le-a gestionat deplorabil, actualul președinte pornește ca favorit

Turcia se îndreaptă spre un al doilea tur de scrutin, după ce președintele în exercițiu Recep Tayyip Erdogan l-a devansat pe rivalul său din opoziție, Kemal Kilicdaroglu, în alegerile de duminică, dar nu a reușit să obțină o majoritate absolută pentru a-și prelungi puterea deținută de două decenii.

Potrivit Reuters, nici Erdogan, nici Kilicdaroglu nu au atins pragul de 50% necesar pentru a evita un al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 28 mai, în cadrul unor alegeri considerate un verdict asupra parcursului tot mai autoritar al lui Erdogan.

Însă Erdogan a avut o performanță mai bună decât au prezis sondajele de dinaintea alegerilor (care indicau că ar avea chiar și cu 6% în urma contracadidatului său) și a apărut într-o dispoziție încrezătoare și combativă în timp ce se adresa susținătorilor săi, scrie Reuters.

„Suntem deja în fața celui mai apropiat rival cu 2,6 milioane de voturi. Ne așteptăm ca această cifră să crească odată cu rezultatele oficiale", a declarat Erdogan noaptea trecută, dar oficiali din partidul său au lăsat să se înțeleagă că un al doilea tur de scrutin este foarte probabil,

După numărarea a 97% din voturile exprimate, Erdogan conducea cu 49,39% din voturi, iar Kilicdaroglu avea 44,92%, potrivit agenției de presă de stat Anadolu. 

Prezentele alegeri prezidențiale și parlamentare vor decide nu doar cine va conduce Turcia, ci și dacă aceasta va reveni la o cale mai seculară și mai democratică, cum va fi gestionată criza economică și cum vor fi gestionate relațiile cheie cu Rusia, Orientul Mijlociu și Occidentul.

Candidatul opoziţiei la alegerile prezidenţiale din Turcia, Kemal Kiliçdaroglu (foto sus), a promis victoria taberei sale în turul al doilea al scrutinului (28 mai), perspectivă care pare să se concretizeze în acest moment, transmite și AFP.

„Dacă naţiunea noastră cere un al doilea tur, acceptăm cu plăcere. Şi vom câştiga absolut acest al doilea tur", a declarat candidatul opoziţiei în miezul nopţii, la Ankara, înconjurat de reprezentanţi ai celor şase partide din coaliţia sa.

„Erdogan nu a putut obţine rezultatul aşteptat, în pofida tuturor insultelor" proferate la adresa contracandidatului său, a continuat Kiliçdaroglu.

„Nevoia de schimbare în societate este mai mare de 50%; trebuie neapărat să câştigăm şi să instaurăm democraţia în această ţară", a spus el, fără a face comentarii despre alegerile legislative care au avut loc concomitent. 

Al treilea candidat la alegerile prezidențiale, Sinan Ogan, care a obținut aproximativ 5% din voturi, potrivit ambelor agenții de presă turcești, a declarat că intrarea sa în competiție a schimbat rezultatul votului.

Dacă se ajunge la un al doilea tur de scrutin, așa cum se preconizează, este posibil ca decizia lui Ogan în privința candidatului pe care va alege să-l susțină să facă o mare diferență.

Potrivit BBC, cel de-al treilea plasat spune că va lua o decizie în acest sens peste câteva zile: „Mă voi consulta cu liderii din alianța mea, vom merge și îi voi întreba pe alegători în următoarele două zile. Și apoi vom lua o decizie".

„Următoarele două săptămâni vor fi probabil cele mai lungi două săptămâni din istoria recentă a Turciei și se vor întâmpla multe. M-aș aștepta la o prăbușire semnificativă a bursei din Istanbul și la multe fluctuații ale monedei", a comentat Hakan Akbas, director general al companiei de consultanță Strategic Advisory Services, pentru Reuters. „Erdogan va avea un avantaj la un al doilea vot, pentru că alianța sa s-a descurcat mult mai bine decât cea a opoziției", a adăugat el.

Alegătorii turci nu au votat doar pentru alegerea unui nou președinte, ci și pentru ocuparea a 600 de locuri în parlament.

Partidul AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) al lui Erdogan a adunat cele mai multe voturi, dar nu s-a descurcat la fel de bine ca liderul său.

AKP a obținut 35% din voturi, după numărarea a 96% din voturi numărate, potrivit agenției de presă de stat AA. Acesta este cel mai slab scor al AKP de când a fost votat pentru prima dată, în 2002, când a obținut 34,28% din voturi.

De atunci, partidul nu a obținut niciodată mai puțin de 40% din voturi.

De asemenea, putem observa că numărul de locuri în parlament a scăzut semnificativ. În 2002, AKP a obținut 363 de locuri. De atunci, chiar dacă numărul lor a scăzut la fiecare alegeri, partidul nu a avut niciodată mai puțin de 300 de locuri.

La alegerile din 2018, acest număr a ajuns la 295.

Rezultatele de duminică, cu 35% din voturi, sugerează că AKP ar urma să aibă 267 de parlamentari, pierzând astfel 28 de locuri.

Dar, prin alianța sa cu alte trei partide, se așteaptă să câștige alte 56 de locuri. Acest lucru ar da alianței lui Erdogan o majoritate în parlament, cu 323 de locuri.

Mic context istoric. Timp de sute de ani, Imperiul Otoman a dominat ceea ce astăzi reprezintă aproximativ 50 de țări suverane. Cu toate acestea, începând cu secolul al XVIII-lea, imperiul a intrat într-un lung și constant declin. Înțelegând treptat slăbiciunile statului lor în comparație cu puterile vestice, generații de conducători otomani au început să împrumute instituții, legi și tradiții de la marile puteri din Europa pentru a reînvia măreția otomană.

Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei modernă în 1923, după prăbușirea Imperiului Otoman, a dus mai departe acest model, reformând țara potrivit propriei viziuni seculare, orientate spre Occident. Copiind modelul european occidental în materie de statalitate, el a urmărit să plaseze Turcia pe o traiectorie care să-i readucă în cele din urmă statutul de mare națiune.

În 2003 însă intră în scenă actualul lider al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care încearcă și el să remodeleze țara după propria imagine, conservatoare din punct de vedere social, islamistă din punct de vedere politic și aparținând mai degrabă Orientului Mijlociu. Scopul său final: renașterea statutului de mare putere al Turciei. 

Calea lui Erdogan este mult diferită de a predecesorilor săi. În timp ce ceilalți au împins Turcia într-o direcție vestică și au copiat Europa pentru a-și restabili influența globală, Erdogan a ales un model neortodox: obiectivul său fiind de a face din Turcia o mare putere de sine stătătoare, mai întâi, în Orientul Mijlociu, iar apoi la nivel global.

În cele din urmă însă, Turcia este atât europeană, cât și din Orientul Mijlociu, și e posibil ca, în final, să se așeze undeva între viziunea lui Ataturk și cea a lui Erdogan, îmbrățișându-și identitățile fără să mai încerce să le excludă: Europeană și din Orientul Mijlociu, seculară și islamică, Occident și Orient, mai comentează BBC

Alegerea viitorului președinte al Turciei este una dintre cele mai importante decizii politice din istoria de 100 de ani a țării și va avea repercusiuni mult dincolo de granițele Turciei, comentează și Reuters.

O victorie a lui Erdogan, unul dintre cei mai importanți aliați ai tiranului Vladimir Putin, va aduce probabil bucurie la Kremlinul, dar va neliniști administrația Biden, precum și mulți lideri europeni și din Orientul Mijlociu care au avut relații învolburate cu Erdogan.

Cel mai longeviv lider al Turciei a transformat această țară membră NATO și a doua țară ca mărime din Europa într-un jucător global, a modernizat-o prin megaproiecte precum noi poduri și aeroporturi și a construit o industrie de armament apreciată de multe țări străine.

Însă politica sa economică volatilă, bazată pe rate scăzute ale dobânzii, care a declanșat o criză a costului vieții și o inflație în spirală, a provocat multă furie în rândul electoratului. La prezenta situație economică dificilă s-a adăugat și cutremurul devastator din luna februarie care a ucis 50.000 de oameni, răspunsul lent al autorităților provocând o accentuare a dezamăgirilor și nemulțumirilor.