Rușine vouă să tăiați aripile copiilor

Rețelele de socializare se sufocă de necazurile celor ratați și veșnic nemulțumiți, care își doresc ca unitatea de măsură a tuturor să fie „geniul” lor, neapreciat de mulțimile ingrate. Talentul copilului Rareș Prisacariu le-a amintit, fără să vrea, de dimensiunea lor reală, le-a răscolit eșecurile și disprețul față oamenii valoroși, punându-i pe jar. Dincolo de cele câteva intervenții pertinente și rezonabile, se deschide prăpastia în care este aruncată societatea românească, lipsită de posibilitatea de a discuta civilizat despre mai multe subiecte de interes comun, inclusiv despre condițiile nocive și atmosfera toxică în care sunt aruncați elevii și tinerii talentați. Spiritul gregar, adică de turmă, cere egalitarism, nu exemplare de altă culoare. Pe cine supără și cui îi încurcă talentul unui copilaș de la Botoșani? 

O parte din comentarii, emanate din vechi abordări și clișee, denotă frustrări și complexe ale indivizilor, care urăsc orice performanță și valoare. Repet pentru lumea normală și responsabilă: vă dați seama în ce atmosferă otrăvită învață cei doi-trei elevi valoroși într-o clasă de 25-30 de copii? Citiți comentariile unor părinți, care au început să sufere că Rareș nu își trăiește copilăria ca și copiii lor, pentru a înțelege de ce foarte multe talente autentice pleacă în alte țări și nu rămân în România. 

Nu poate o comunitate să se dezvolte și să prospere, dacă „specialitatea casei” e să-i marginalizeze, să-i linșeze sau să-i fugărească din țară pe cei care muncesc nebunește, au har, performanță, voință și valoare adevărată. Nu deschid lista cu personalități de primă mărime, care au fost umilite în România și au devenit celebri în toată lumea după ce s-au văzut nevoiți să-și părăsească baștina și propria țară.

Ca o cerință a unei societăți puse pe auto-devorare, încet, dar sigur, dictatura mediocrității și non-valorii, devine o normă și, deja un standard, pentru instituții de stat, academice și culturale, pentru autoritățile locale, județene și naționale. Cei care pun pe butuci sistemul de educație și subminează viitorul copiilor talentați, impunându-i să-și părăsească țara, își asigură lor un loc în instituțiile dominate de mediocrități și „băieți șmecheri”. 

Ce spaimă ai băgat, micuțule Rareș Prisacariu, în hoardele de neaveniți, care huzuresc în nimicnicia lor, și tu, în inocența ta, ai îndrăznit să le strici siguranța și confortul de azi și, mai ales, cel de mâine!? Ține-te cât mai departe de „binefăcătorii și sfătuitorii”, care suferă că nu-ți trăiești copilăria ca și odraslele lor și vor s-o facă pe părinții tăi! ...De-ar avea ei grijă de copiii lor!

Fac parte dintre cei care m-am bucurat mult pentru fiecare talent, pe care concursul l-a adus pe scena României. Mi-am dorit ca o voce de copil să spună maturilor „atotștiutori”, mediocrităților din jilțurile înalte, fripturiștilor și ghiftuiților acestei țări că generația lui Rareș Prisacariu va pune preț pe tot ce are România mai valoros, nu pe analfabeții șmecheri și corupți, care preferă sau chiar îl așteaptă pe putin, asasinul păcii și civilizației europene. 

Îți mulțumesc micuțule Rareș că ai bucurat atâta românime cu sufletul deschis către tine și alese prețuiri părinților tăi adevărați, care ți-au dat aripi să poți zbura în lumină!