De cinci ori prim-ministru, reputat economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat, academician și om politic, Ion Ghica avea să puncteze în Scrisorile sale, cu referire la anul 1830, o serie de episoade ce reliefează teroarea la care îi supuneau ocupanții ruși pe români.
De exemplu, rușii l-au încarcerat la București pe poetul Grigore Alexandrescu, întrucât consulul general (rus) Titof descoperise că în fabula ”Lebăda și puii corbului”, vulpea cea perfidă juca rolul Rusiei imperiale, în timp ce lebăda semnifica Franța acelor ani, din partea căreia românii așteptau salvarea pentru copiii lor (puii corbului). De asemenea, un profesor din Academia Mihăileană – un anume Lăzărescu – era destituit brutal, la ordinul rușilor, după ce fusese turnat că ar fi avut ”idei liberale”.
Aceste episoade sunt prezentate de scriitorul, traducătorul și teologul Cristian Bădiliță, pe contul de Facebook al domniei sale:
”Ah, ce bine era sub ruși, încă de la 1830! Din Scrisorile lui Ion Ghica:
‹Ca să aibă urmașii noștri o idee despre "libertatea" cugetării de atunci (anii 1830-40 n.m.) le voi spune că marele nostru poet Gr. Alexandrescu fusese închis la București, deoarece consulul general (rus) Titof descoperise că în fabula Lebăda și puii corbului, prin vulpe poetul voise să înțeleagă Rusia, prin puii corbului pe noi, românii, pe cari vulpea voia să-i amăgească, și prin lebădă Franța, care voia să ne scape din labele Rusiei.
Un profesor din Academia Mihăileană, Lăzărescu, era destituit pe spusa unui călugăr de la Mănăstirea Neamțului, care raportase consulatului rusesc că, ascultând la o fereastră, auzise pe acest profesor enunțând idei liberale. Consulul (rus) Kotzebue ceruse destituirea lui și nici Ministrul Instrucțiunei Publice, Alecu Balș, nici vodă nu îndrăzneau să-l scape›”.