"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Întrucât ne apropiem de ziua de 9 mai, când așa-zișii ,,patrioți” își pun în piept sau își agață la mașină așa-zisa panglică rusească a Sf. Gheorghe, se cuvine să venim cu anumite explicații de ordin istoric asupra evoluției semnificațiilor acestei găselnițe putinistoide, explicații pe care le considerăm necesare în special pentru cei care se autocataloghează drept "antifasciști", purtând această panglică sau agățând-o la mașini, totodată debitând că ar fi vorba despre un simbol al victoriei asupra Germaniei naziste la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Chiar jurnalistul și publicistul rus Alexander Nevzorov amintea, în urmă cu câțiva ani, că "panglica Sfântului Gheorghe" pe distincțiile sovietice a apărut abia în 1943, iar până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial nu a devenit niciodată prea populară. Pe de altă parte, acest simbol a fost folosit în mod activ de către trupele așa-zisei Armate de Eliberare Rusă, condusă de nazistul rus Vlasov, care a colaborat cu autoritățile lui Hitler. "Cultul panglicii Sfântului Gheorghe a fost fondat de trădătorii naziști Vlasov și Șkuro", a punctat jurnalistul, evidențiind fapte istorice de necontestat. El a subliniat că este ciudat să îl vedem la cei care și-o agață astăzi în piept, pretinzând, caraghios și fals, că ar fi "antifasciști".
Astăzi, militarii ruși, teroriștii și sabotorii Kremlinului folosesc în mod activ așa-zisa panglică a Sf. Gheorghe ca simbol al războiului genocidar din Ucraina, iar propaganda rusă încearcă în același timp să cimenteze în mintea rușilor teza că "panglica Sf. Gheorghe este un simbol al victoriei Rusiei asupra lui Hitler". Pentru început, nu Rusia, ci URSS, adică nu numai Rusia, ci și așa-zisele republici unionale rusă, ucraineană, belarusă, uzbecă, kazahă, georgiană, azeră, lituaniană, letonă, kîrghiză, tadjică, armeană, turkmenă și estoniană au luptat pentru victorie. Iar această victorie ar fi fost imposibilă fără armamentul, banii și logistica pe care Statele Unite și Marea Britanie le-au pompat în URSS, care, fără acest ajutor, nu s-ar mai fi ridicat niciodată de sub molozul de la Stalingrad.
De-a lungul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timp ce bulgarii nu au mers până la Stalingrad din principiu, italienii, maghiarii și românii au ajuns acolo. De asemenea, de partea Germaniei se aflau așa-zisa Armată de Eliberare Rusă și Armata de Eliberare Ucraineană. Cea rusă era reprezentată de Vlasov, adică de vlasoviști (naziștii ruși).
Istoria neromanțată a unei panglici caraghioase
Găselnița a apărut în 1769, la ordinul Ecaterinei a II-a, și făcea parte din ”Ordinul Sfântului Gheorghe Victorios”. Panglica a devenit un simbol militar de lungă durată în Imperiul Rus, a cărui distrugere a fost un motiv de mare mândrie pentru bolșevici. Panglica Sfântului Gheorghe era de culoare neagră și galbenă. Ordinul a fost acordat pentru fapte militare, servicii credincioase aduse Imperiului Rus în armată și în marină. Este clar că liderii comuniști din anii de război și din anii postbelici nu-și puteau permite să acorde un astfel de simbol soldaților sovietici.
În timp, s-a format un întreg complex de distincții legate de Sfântul Gheorghe: Ordinul, medalia, crucea și steagul, însoțite de panglica Sfântului Gheorghe. Conform statutului din 1913, aceasta era formată din trei dungi negre și două portocalii. Interpretarea tradițională a acestor culori era următoarea: negru înseamnă fum, iar portocaliu simbolizează flacăra.
În timpul Războiului Civil (1917-1921), panglica Sfântului Gheorghe a continuat să fie folosită de armatele Gărzii Albe ca simbol al rezistenței monarhiei împotriva bolșevismului și al luptei pentru o Rusie unită și indivizibilă. După înfrângerea "mișcării albe", panglica a fost exploatată în mod activ de tot felul de organizații de emigranți ruși, inclusiv de cele de orientare nazistă, cum ar fi Partidul Fascist Rus.
Nu era un secret că atacul surpriză al Germaniei asupra Uniunii Sovietice a epuizat semnificativ Armata Roșie. Realizând că era necesar să ridice cumva moralul soldaților, una dintre decizii a fost să se revină la practica acordării unor decorații militare similare celor care fuseseră în armata țaristă. În acest fel, conducerea partidului urmărea să creeze un simbol care să facă legătura între puterea militară a Imperiului Rus și armata Uniunii Sovietice. Atunci a apărut o panglică similară - ca element al ”Ordinului Gloriei și al Medaliei pentru Victoria asupra Germaniei”. Dar avea anumite diferențe față de cea de Sfântul Gheorghe: era neagră și portocalie și se numea gardiană, nu "Sf. Gheorghe". Prin urmare, purtând această panglică și numind-o ” a Sfântului Gheorghe”, fanii lui Putin de astăzi onorează de facto armata țaristă și îi celebrează pe vlasovii lui Hitler, dar în nici un caz nu onorează Armata Roșie, care a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Panglica Sf. Gheorghe a fost un simbol militar important în așa-numita Armată de Eliberare Rusă (ROA), creată de naziști ca parte a forțelor alcătuite din prizonierii de război sovietici. ”Vlasovii” (de la numele de familie al comandantului ROA, generalul Vlasov) au fost din nou decorați cu Ordinul Sfântul Gheorghe, la fel ca pe vremea Rusiei țariste. Pentru succesele lor în lupta împotriva dușmanilor Reich-ului, adică împotriva armatei sovietice. Nu fără motiv, până în 1943, panglica Sfântului Gheorghe a fost considerată un simbol ostil în Uniunea Sovietică, indisolubil legată de monarhie și imperiu.
Dar în 1943 totul s-a schimbat. În acel an au început să introducă în mod activ așa-numita "Panglică de gardă", care în exterior reproducea modelul Sfântului Gheorghe din 1913. A fost un supliment la "Ordinul de Glorie" sovietic. Din 1945, a fost folosit pe medalia sovietică "Pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941 - 1945".
De aceea, panglica Sfântului Gheorghe este o legătură simbolică între imperiul rus, cel stalinist și acum cel putinist. Este un simbol imperial. Nu degeaba propaganda modernă a lui Putin a numit panglica Sfântul Gheorghe, în loc de panglica Guardiană, și a încorporat-o în ideologia "lumii rusești".
Putin și panglica naziștilor ruși
Reintroducerea panglicii Sf. Gheorghe a avut loc în 2005. Atunci, o agenție de presă de stat rusă a inițiat o campanie, pe 9 mai, pentru a marca cea de-a 60-a aniversare a Victoriei, care a constat de fapt în distribuirea unor astfel de panglici. Tehnicienii manipulării de la Kremlinului au introdus în mod deliberat ideea de a folosi panglicile ca simbol ”unificator”. De atunci, autoritățile ruse au finanțat în mod activ producția panglicilor pe cheltuiala bugetului de stat. Cu toate acestea, numindu-și panglica neagră și portocalie "a Sfântul Gheorghe" și legând-o de victoria sovietică, rușii au creat un fel de simbol hibrid, care este folosit în mod activ în războiul genocidar din Ucraina.
Trebuie amintit că, la 14 iunie 2017, în Ucraina a intrat în vigoare o lege care interzice afișarea publică a panglicii zisă ”a Sfântului Gheorghe” și a altor simboluri totalitare – detalii AICI.
Luând în considerare toate cele de mai sus, se impune o întrebare legitimă: ce legătură are așa-zisa panglică a Sfântului Gheorghe cu triumful forțelor sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial? Aceasta în condițiile în care 1) panglica Sfântul Gheorghe a fost purtată de trădătorii naziști ai lui Vlasov în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și 2) nu făcea parte din sistemul sovietic de premiere.
Pur și simplu, societatea rusă a fost luată ostatică de jurnaliștii Kremlinului care au organizat în 2005 o acțiune publică dedicată celei de-a 60-a aniversări a Zilei Victoriei, în cadrul căreia au distribuit panglici simbolice cu dungi negre și portocalii în semn de respect și de comemorare a veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial – detalii AICI.
În realitate, panglica Sfântului Gheorghe este un simbol al nazismului și al trădării, nu al așa-zisei ”victorii” – detalii AICI.
